Sursă foto: Gerd Altmann, Pixabay

Cele șapte luni de la începerea pandemiei au însemnat, pentru cei mai mulți dintre noi, o perioadă dificilă, în care a trebuit să ne limităm întâlnirile obişnuite cu prietenii și rudele, să limităm sau chiar să suspendăm accesul în colectivități (la serviciu, la școală, la universitate). A fost un interval în care am petrecut foarte mult  timp în casă, pentru a restrânge cât mai mult riscul de a ne îmbolnăvi. Toate acestea au avut urmări și vor avea consecințe pe termen lung asupra stării psihice a populației.

Dacă adulții au capacitatea de a gestiona starea de frică,  anxietatea, sentimentul singurătății și al izolării, copiii le resimt acut și nu de fiecare dată le pot face față. Școala online a impus distanțare și o rutină obositoare pentru mulți copii, iar utilizarea în exces a dispozitivelor digitale are și multe consecințe negative în ce privește comportamentul elevilor.

Asupra acestor probleme numeroși psihologi au atras atenția încă din lunile de început ale pandemiei, încurajând familiile și cadrele didactice să solicite sprijin de specialitate în momentele în care se simt vulnerabile.

La sfârșitul lunii august, directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătății (OMS) trăgea un semnal de alarmă, avertizând public că lipsa interacțiunilor sociale a avut efecte profunde asupra sănătății psihice a populației lumii. „Aproape un miliard de oameni trăiesc cu o disfuncție mentală, trei milioane mor anual din cauza efectelor dăunătoare ale alcoolului, iar la fiecare 40 de secunde o persoană moare prin sinucidere. Cu toate acestea, foarte puține persoane au acces la serviciile de calitate pentru sănătate mentală”, declara, la acel moment, directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, citat de Mediafax.

Potrivit experților OMS, cei mai vulnerabili în fața depresiilor, în această perioadă, sunt copiii și tinerii, urmați de cadrele medicale.

În condițiile începerii noului an școlar, dar și a unui nou an universitar, cu foarte multe școli și universități având activitate exclusiv în sistem online, dar și în fața perspectivei lipsite de predictibilitate legată de modul în care va evolua situația epidemiologică, sănătatea publică a populației va avea în continuare, în mod clar, de suferit.

Luând în considerare situația dată, vă întreb, doamnă ministru:

  1. Ce preocupări au existat, în acest interval de șapte luni, la nivelul ministerului, cu privire la sănătatea psihică a populației școlare și a cadrelor didactice?
  2. Cum arată în prezent rețeaua de psihologi școlari din școlile din România? Câți psihologi există? Raportați la câte școli?
  3. Există, la nivel de minister, formulată o strategie privind consilierea și suportul psihologic, în condiții de pandemie, pentru toți elevii și studenții din România? Dar în legătură cu suportul psihologic care ar trebui oferit cadrelor didactice?

Am solicitat răspuns scris și îl voi face public de îndată ce îmi va fi comunicat.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *