fotografie ©basilica.ro

Nu știu de câte ori ați mers în Iași, în ultimii ani, sau poate dacă ați reușit să ajungeți vreodată. Și să vedeți faptul că, dincolo de universitățile de tradiție din capitala Moldovei, de muzeele pline de viață sau de un Palat al Culturii care a ajuns simbol național, Iașul mai are câteva comori care nu sunt la fel de bine cunoscute și promovate.

Nu degeaba i se spune orașului nostru „cetatea celor 100 de biserici”, fiindcă acestea există și sunt îmbinate pe cât de fericit s-a putut la momentul zidirii lor cu restul arhitecturii orașului. Le găsești și în centrul vechi al Iașului, pe bulevardul Ștefan cel Mare, unde, alături de Palatul Roznovanu, splendida clădire a Teatrului Național și cunoscutul Palat al Culturii, treci pe lângă impozanta Catedrală Mitropolitană, la care încă se lucrează, și la „bijuteria” reprezentată de Biserica Trei Ierarhi, o construcție cu siguranță unică în țară.

Însă nu peste toate bisericile Iașului a trecut timpul la fel de blând și nu s-au găsit pentru toate fondurile necesare reabilitării. Câteva dintre comorile Iașului sunt pe cale să cadă la primul cutremur – și vorbim de monumente vechi de sute de ani, ce păstrează în zidurile lor rămășite și amintiri de pe vremea în care țara încă nu era unită și când nimeni nu se aștepta să discutăm vreodată despre un centenar al acestei uniri.

Am adresat, în urmă cu două săptămâni, o întrebare ministrului Culturii și Identității Naționale, domnul George Ivașcu, și domnului Victor Opaschi, de la Secretariatul de Stat pentru Culte, cu privire la situația uneia dintre cele mai vechi biserici ortodoxe din Iași – Biserica „Sfinţii Atanasie şi Chiril”. Datată la mijlocul veacului al XVII-lea, aceasta deține una dintre cele mai valoroase catapetesme din Moldova și, totodată, este locul în care a funcționat primul cor polifonic, în limba română, din Moldova. Din nefericire, biserica nu a fost niciodată, în decursul istoriei sale, restaurată profesionist. Cutremurele și mai cu seamă bombardamentele din vremea celui De-al Doilea Război Mondial au adus-o în pragul colapsului. Azi, expertizele tehnice arată   că Biserica „Sfinţii Atanasie şi Chiril” se prezintă în cel mai grav stadiu de degradare dintre toate monumentele istorice din Iaşi, fiind necesare lucrări de consolidare în regim de maximă urgenţă.

M-am bucurat să aflu, din răspunsul comunicat și din discuțiile purtate cu reprezentanții Secretariatul de Stat pentru Culte, că a fost depusă integral documentația pentru restaurare, că aceasta a fost analizată și că există șanse ca biserica să primească fonduri pentru demararea lucrărilor încă de anul acesta.

În anul Centenarului, consider că demersurile de restaurare a unor edificii ce constituie mărci ale identității naționale, cum este și cazul Bisericii „Sfinţii Atanasie şi Chiril” din Iași, vor da cu adevărat contur și consistență acestei aniversări.

Totodată, față de alte orașe cu un bogat patrimoniu arhitectural vechi, cum sunt Sighișoara, Sibiu sau Brașov, Iașul a avut mult de suferit din pricina tristei sistematizări urbane din perioada comunistă. De aceea, cred că încercarea de a salva monumentele care ne-au mai rămas merită orice efort financiar și reprezintă o binemeritată recompensă pentru însemnătatea istorică şi culturală a acestui oraș. Iar peste 50 de ani, când se va discuta poate despre Centenarul Marii Uniri, românii își vor aminti ce anume s-a clădit, ce proiecte am declanșat în această perioadă și ce a rezistat în timp.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *