fotografie ©radiocluj.ro

Aşa cum ne-am obişnuit după 1989, în disputele politice taberele implicate folosesc toate tipurile de mijloace, aplicându-se frecvent, în mod practic, dictonul „scopul scuză mijloacele”. Totuşi, există o linie roşie, peste care arareori se încumetă cineva să treacă, ajungând astfel la derapaje. Un asemenea episod a avut loc săptămâna trecută, atunci când preşedintele Partidului Naţional Liberal (PNL) a făcut o plângere penală împotriva prim-ministrului României.

În legătură cu acest caz, fără să intru în prea multe detalii care au fost deja menționate în spațiul public, aș vrea să punctez o serie de aspecte:

este aberant să cataloghezi drept penale o vizită şi o discuţie între primministrul României şi cel al statului Israel. Mai ales că în acea discuţie, la modul exploratoriu, s-au analizat opţiuni, precum aceea privind situarea ambasadei României în Israel, dar şi alte probleme cu o semnificaţie deosebită pentru cele două ţări, privind schimburile comerciale, culturale sau din domeniul învăţământului;

– PSD a exprimat o opţiune, a avut schimburi de opinii cu partenerii din Israel, fără a lua vreo decizie, fără a încălca vreo prevedere constituţională;

– în conformitate cu alineatul (2) din Articolul 109 al Constituției, „numai Camera Deputaților, Senatul și Președintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor”. Or, Ludovic Orban a declarat public că a depus acea plângere penală în nume personal, ca simplu cetățean, delimitându-se public chiar și de implicarea partidului pe care îl conduce;

– nu se precizează nicăieri în Constituţie că politica externă este un atribut exclusiv al preşedintelui României;

e o dovadă de iresponsabilitate ca o persoană publică, aşa cum este preşedintele unui partid, să întreprindă acţiuni care pot provoca instabilitate politică pe plan intern, doar cu gândul că acţiunile sale ar putea aduce un prejudiciu de imagine adversarilor;

– din păcate, eu cred că dl. Ludovic Orban (sau preşedintele Iohannis posibil implicat în acest demers) nu şi-a atins ţinta, iar PSD va ieşi întărit din această situație ce pare să capete mai mult conturul unui spectacol mediatic, decât o acțiune responsabilă, în beneficiul statului român și al bunei sale funcționări, așa cum pretinde președintele PNL. Românii vor înțelege că adversarii politici ai PSD-ului aplică strategia „datului cu parul” „în orb”, cum se spune, fără argumente, fără temeiuri reale; (când am spus dat cu parul am citat din acelaşi lider marcant al opoziţiei).

Concluzionând, este trist că în anul Centenarului unii actori politici întreprind doar acţiuni distructive, de frânare a actului de guvernare. Anul care ar fi trebuit să fie unul al consensului, al schimbului de idei constructive, pare să fie tot mai mult un an în care unele forţe îşi propun ca singur scop să obţină înlăturarea coaliţiei aflate la guvernare, prin mijloace din afara democraţiei.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *