ACTIVITATE PARLAMENTARĂ

Formațiune politică: Partidul Social Democrat

Grupul parlamentar: Grupul Parlamentar al Partidului Social Democrat

Comisii permanente: Comisia pentru comunicații și tehnologia informației – Membru de la data de 11.09.2018

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport – Membru de la data de 05.12.2018

Comisii speciale: Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru celebrarea Centenarului Marii Uniri și a Războiului pentru Întregirea Neamului – Membru de la data de 28.06.2017

Grupuri de prietenie cu Parlamentele altor state:

Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Bolivariană Venezuela Preşedinte, de la data de 26.4.2017
Grupul parlamentar de prietenie cu Finlanda Membru, de la data de 26.4.2017
Grupul parlamentar de prietenie cu Japonia Membru, de la data de 26.4.2017

Istoric Comisii Permanente:

Comisia pentru cultură şi media Membru, de la data de 22.12.2016 până la data de 04.01.2017
Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții Membru, de la data de 05.01.2017 până la data de 16.01.2017
Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport Membru, de la data de 22.12.2016 până la data de 31.01.2018
Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport Secretar, de la data de 01.02.2018 până la data de 10.09.2018
Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții Membru, de la data de 11.09.2018 până la data de 04.12.2018

2. Realizări de la începutul activităţii parlamentare

Iniţiative legislative (108)
Declaraţii politice (52)
Întrebări (54)
Interpelări (14)
Interpelări adresate Primului Ministru (1)
Luări de cuvânt în plen (116)
Moțiuni (1)

Conform prevederilor Legii  544 /2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public, subsemnatul Doru-Adrian PĂNESCU, senator ales în Circumscripţia electorală nr. 24 – Iași, în data de 11.12.2016 și validat la data de 21.12.2016, supun atenției publice raportul integral de activitate pentru anul 2019.

Raport de activitate 2019

În calitate de senator al României, în cel de-al treilea an de mandat, m-am străduit să îmi respect angajamentul încheiat cu cetăţenii din Circumscripţia electorală nr. 24 Iaşi, prin implicare şi găsirea de soluţii concrete la problemele pe care aceştia le întâmpină.

În planul activității parlamentare în anul 2019, printre acţiunile importante întreprinse au fost cele două propuneri legislative pe care le-am inițiat, conceput și depus în procesul legislativ şi care sunt în curs de avizare. Este vorba despre Propunerea legislativă pentru completarea alin. 1 al art. 22 din Legea nr.176/2018 privind internshipul, o măsură care facilitează modul de continuarea a activităţii după încheierea perioadei de internship și de Propunerea legislativă pentru modificarea alin. 1 al art. 286 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, referitoare la perioada întocmirii statelor de funcții în învățământul universitar.

În continuare este prezentată rezumativ activitatea în comisiile parlamentare şi unele intervenţii în plenul Senatului, anume acela concretizate prin întrebări, interpelări şi declaraţii politice.

CAPITOLUL I – Activitatea în anul 2019

  1. Activitatea în cadrul Comisiei pentru comunicații și tehnologia informației

În calitate de membru al Comisiei pentru comunicații și tehnologia informației, am participat la dezbaterile avute în cadrul şedinţelor comisiei pe marginea celor 40 de proiecte şi propuneri legislative (18 proiecte sesizate pentru raport și 22 proiecte sesizate pentru aviz), cu care comisia a fost sesizată spre avizare sau, după caz, raportare.

Dintre aspectele luate în discuţie prin aceste proiecte legislative menţionez: debirocratizarea, susţinerea introducerii digitalizării în învăţământ, asigurarea unui nivel ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice, creşterea accesibilităţii prin mecanisme informatice a sistemelor publice, reglementarea unor activităţi de transport care presupun folosirea unor sisteme informatice, reglementări privind efectuarea tranzacţiilor electronice şi securitatea acestora, inclusiv identificarea electronică, reglementarea serviciilor poştale, măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a procesului electoral, posibilitatea de organizare a votului electronic, măsuri legislative privind funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, măsuri legislative privind prelucrarea datelor cu caracter personal, libera circulaţie a datelor, operarea sistemului de avertizare a populaţiei în situaţii de urgenţă, reglementări privind infrastructura sistemelor de comunicaţii, reglementări privind comunicaţiile electronice, televiziunea digitală şi serviciile multimedia, combaterea violenţei în mediile electronice.

b) Activitatea în cadrul Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport

Comisia pentru pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport este organul de lucru al Senatului, constituit pentru pregătirea activităţii de legiferare şi pentru realizarea funcţiei de control parlamentar. Aceasta are următoarele atribuţii, pe care le-a materializat în cursul anului 2019:

  • a examinat proiecte şi propuneri legislative care vizează domeniul învăţământului, al cercetării ştiinţifice şi inovării, tineretului şi sportului;
  • a solicitat rapoarte, informaţii şi documente de la autorităţile publice;
  • a dezbătut și a luat hotărâri pe marginea unor probleme transmise de Biroul permanent;
  • a invitat la dezbateri reprezentanţi ai autorităţilor publice şi ai altor organisme, precum şi specialişti din domeniile de activitate ale comisiei;
  • a ținut şedinţe comune cu alte comisii parlamentare, în vederea redactării unor rapoarte comune;
  • a decis asupra modului de soluţionare a petiţiilor care i-au fost repartizate de Biroul permanent sau adresate direct spre examinare;
  • a audiat, în şedinţă comună cu Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a Camerei Deputaţilor, candidaţii pentru funcţia de ministru în a căror atribuţii intră reglementări ce ţin de domeniile de activitate ale comisiei.

 Astfel, în baza acestor atribuţii, în calitate de membru al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport am participat la dezbaterile avute în cadrul şedinţelor comisiei pe marginea celor 80 de proiecte şi propuneri legislative (48 proiecte sesizate pentru raport și 32 proiecte sesizate pentru aviz) cu care comisia a fost sesizată spre avizare sau, după caz, raportare.

Dintre aspectele luate în discuţie prin aceste proiecte legislative menţionez: măsuri privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, legislaţia privind sistemul de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, drepturile elevilor, legislaţia privind calitatea educaţiei, reglementarea situaţiei manualelor şcolare, măsuri pentru sprijinirea familiilor monoparentale, măsuri privind transportul public al elevilor şi studenţilor, inclusiv facilităţi pentru studenţii bursieri care studiază în străinătate, reglementări privind funcţiile de conducere din învăţământul preuniversitar, măsuri privind protecţia personalului didactic faţă de actele de agresiune din şcoli, măsuri legislative privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, reglementări privind „Catalogul online”, susţinerea învăţământului în liceele cu profil agricol, reglementări privind retragerea titlului de doctor, măsuri legislative privind învăţământul profesional, privind Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, privind învăţământul de excelenţă, acreditarea programelor de masterat, transferul cadrelor didactice în învăţământul preuniversitar, situaţiile privind degrevarea totală sau parţială de norma diactică în învăţământul preuniversitar, sprijinirea activităţii în cluburile sportive universitare, decontarea cheltuielilor de transport ale elevilor şi studenţilor, procesul de consiliere şi de orientare şcolară şi profesională a elevilor, modalităţile de continuare a activităţii pentru personalul didactic pensionat, reglementări privind concursul naţional de titularizare în învăţământul preuniversitar, stabilirea viabilităţii posturilor în învăţământul preuniversitar, modul de folosire a sumelor din creditele bugetare rămase în sold de către universităţi, stabilirea normei didactice de predare-învăţare-evaluare, evaluarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar, reglementări privind constituirea consiliilor de administraţie din şcoli, desfăşurarea orelor de educaţie fizică în învăţământul antepreşcolar şi primar, educaţia şi formarea profesională în silvicultură, facilităţi privind cazarea şi masa gratuită pentru elevii din învăţământul profesional, modul de finanţare a programului „Şcoală după şcoală”, organizarea profesiei de psiholog, organizarea şi exercitarea profesiei de asistent social, prevederi privind contractele de muncă ale sportivilor, modul de organizare şi finanţare al ARACIP şi ARACIS, soluţionarea abaterilor disciplinare în învăţământul preuniversitar, înscrierea copiilor în clasa pregătitoare, modul de evaluare a capacităţii instituţionale în învăţământul preuniversitar, combaterea fenomenului de „bullying”, limitarea numărului de ore în învăţământul preuniversitar, acordarea unor facilităţi pentru accesul în învăţământul superior tinerilor proveniţi din sistemul de asistenţă socială, facilităţi pentru finanţarea activităţilor sportive de către autorităţile administraţiei publice, măsuri restrictive privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Formare Profesională Iniţială în Sistem Dual, realizarea unui program de alimentaţie sănătoasă pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial, asigurarea securităţii în unităţile care asigură servicii de educaţie timpurie, evaluarea elevilor la finalul clasei a VIII-a, stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor proveniind din familii defavorizate, măsuri privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, protejarea tinerilor români care studiază în UK în cazul ieşirii Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană fără un acord.

c) Activitatea biroului senatorial

         Potrivit Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, deputații șisenatorii pot organiza, separat sau prin asociere, birouri parlamentare, ca regulă, în circumscripţiile electorale în care au fost aleşi. În cadrul acestor birouri sunt organizate activităţi specifice relaţiilor publice şi se acordă audienţe cetăţenilor din circumscripția electorală pe care respectivul senator sau deputat o reprezintă.

     Organele administraţiei publice centrale şi locale sunt obligate să răspundă în termen de 30 de zile de la primirea solicitărilor scrise ale deputaţilor şi senatorilor. Serviciile descentralizate şi deconcentrate ale ministerelor şi ale autorităţilor centrale de reglementare sunt obligate să sprijine prin mijloacele specifice ale activităţii lor organizarea şi funcţionarea legală a birourilor parlamentare ale deputaţilor şi senatorilor, precum şi activitatea acestora.

Urmărind respectarea responsabilităţilor care îmi revin odată cu mandatul de senator, am considerat absolut necesar ca activitatea biroului senatorial care mă reprezintă să urmărească îndeaproape respectarea prevederilor legale, a principiilor de drept şi a atribuţiilor care derivă de aici.  

Biroul senatorial a promovat o politică activă, în vederea creării unei susţineri reale a cetățenilor, pentru monitorizarea şi rezolvarea tuturor problemelor din teritoriu, dar şi pe plan naţional, din acest punct de vedere adoptând o deschidere către toate sectoarele de viaţă, implicându-mă (eu şi angajaţii biroului de parlamentar) de fiecare dată când a fost necesar.

Biroul senatorial Doru Adrian Pănescu a fost adaptat politicii de tip nou, prezentând un profil modern, cu activitate transparentă, bazat pe principiile unui management modern. În cadrul biroului s-a coroborat eficient activitatea teritorială cu cea naţională, analizându-se şi dezbătându-se întreaga problematică existentă în diferite momente, pentru crearea unui cadru legislativ adecvat şi a unui dialog atât cu reprezentanţii ministerelor şi ai autorităţilor din subordinea acestora, cât şi cu reprezentanţii societăţii civile (organizaţii neguvernamentale şi sindicate). În acest sens amintesc principalele atribuţii ale biroului senatorial pe care le-am avut în vedere în cursul anului 2019:

  • identificarea problemelor reale ale cetăţenilor din punct de vedere social, economic şi legislativ;
  • solicitarea de rapoarte, informaţii şi documente de la autorităţile publice;
  • controlarea modului în care ministerele şi celelalte organe ale administraţiei publice respectă drepturile cetățenilor;
  • întreţinerea de relaţii cu alte cabinete senatoriale pentru consultare;
  • întreţinerea de relaţii internaţionale prin grupurile de prietenie pentru promovarea internaţională a judeţului, dar şi a ţării.

Dintre activităţile desfăşurate conform acestor atribuţii amintesc doar câteva: rezolvarea unor probleme ale învăţământului preuniversitar şi universitar, atât la nivel local cât şi naţional, lămurirea, din punct de vedere legislativ, a unor chestiuni legate de drepturile de pensie și salariale, probleme ale unor unităţi din sistemul sanitar, aspecte ale vieţii culturale, probleme privind circulaţia pe drumurile publice, rezolvarea unor sesizări privind protecţia consumatorului, susținerea în colaborare a unor proiecte legate de problemele societății civile, explicarea aspectelor legate de procesele electorale desfăşurate în anul 2019.

PROPUNERI LEGISLATIVE LA CARE AM FOST INIŢIATOR SAU CO-INIŢIATOR (32 de propuneri)

L17/2019 Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr.7/1996 şi a altor acte normative

L21/2019 Propunere legislativă „Legea manualului școlar”

L24/2019 Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

L58/2019 Propunere legislativă pentru înfiinţarea postului de specialist în domeniul politicilor administrative pentru agricultură şi dezvoltare rurală în cadrul administraţiei publice locale în scopul asigurării furnizării de servicii de consiliere agricolă

L60/2019 Propunere legislativă privind activităţile de transport alternativ cu un vehicul cu şofer „VTS”

L105/2019 Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare şi modificarea Anexei nr.2 din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale

L106/2019 Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii

L136/2019 Propunere legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii

L207/2019 Propunere legislativă pentru completarea art. 22 din Legea 241/2006 a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare

L214/2019 Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr. 69 din 16 aprilie 2010 a responsabilităţii fiscal-bugetare

L256/2019 Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea art. 32 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.34/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă

L266/2019 Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011

L267/2019 Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţei naţionale nr.1/2011

L268/2019 Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei

L272/2019 Propunere legislativă privind exercitarea profesiei de psiholog, reorganizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România

L301/2019 Propunere legislativă privind îngrijirea persoanelor în stare comatoasă

L374/2019 Propunere legislativă pentru recunoaşterea meritelor personalului din cadrul Sistemului Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională, participant la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român sau la pregătirea pentru apărarea ţării, precum şi pentru acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celor decedaţi

L437/2019 Propunere legislativă privind organizarea şi funcţionarea Secretariatului de stat pentru problemele rezerviştilor şi veteranilor din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională

L445/2019 Propunere legislativă pentru modificarea alin. (6) al art.24 din Legea nr.165/2018 privind acordarea biletelor de valoare

L446/2019 Propunere legislativă pentru completarea art. 13 din Legea nr.319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă

L447/2019 Propunere legislativă pentru modificarea art. 50 din Legea nr.273/2004 privind procedura adopţiei

L458/2019 Propunere legislativă privind instituirea zilei de 30 septembrie ca „Ziua naţională a antreprenorului român”

L538/2019 Propunere legislativă pentru modificarea articolului 71 din Legea educației naționale nr.1/2011

L560/2019 Propunere legislativă privind modificarea și completarea articolului 205 din Legea educației naționale nr.1/2011

L565/2019 Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/2007 privind reorganizarea şi funcţionarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România

L583/2019 Propunere legislativă privind protecția consumatorilor contra cesiunilor speculative de creanțe

L584/2019 Propunere legislativă privind protecția consumatorilor contra riscului valutar în contractele de credit

L585/2019 Propunere legislativă privind protecția consumatorilor față de executările silite abuzive sau intempestive

L586/2019 Propunere legislativă privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive

L589/2019 Propunere legislativă pentru completarea alin. (1) al art.22 din Legea nr.176/2018 privind internshipul

L604/2019 Propunere legislativă pentru modificarea literei b) a alineatului (3) al articolului 361 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011

Pl-x 653/2019 Propunere legislativă  pentru modificarea alin.1 al art.286 din Legea Educaţiei Naţionale nr.1/2011

DECLARAŢII POLITICE

Am susţinut 20 declaraţii politice, după cum urmează:

Declarația politică nr. 2032/a din 6.2.2019

„Supraaglomerarea unor școli, o problemă a învățământului românesc”

Declarația politică nr. 2056/a din 20.2.2019

„Securitatea în școli, o necesitate”

Declarația politică nr. 2085/a din 27.2.2019

„Starea învățământului superior – concluzii desprinse din raportul Ministerului Educației Naționale”

Declarație politică nr. 2119/a din 6.3.2019

„Unele aspecte ale învățământului preșcolar, o invitație la dezbaterea despre noua Lege a educației”

Declarația politică nr. 2155/a din 13.3.2019  

„Egalitatea de gen în România”

Declarația politică nr. 2180/a din 20.3.2019  

„Incidența tuberculozei în România și măsurile necesare pentru eradicarea bolii”

Declarația politică nr. 2234/a din 3.4.2019  

„Aspecte legate de învățământul gimnazial ce pot fi corectate prin noua Lege a educației”

Declarația politică nr. 2253/a din 10.4.2019  

„Aprecieri asupra unei noi viziuni privind educația”

Declarația politică nr. 2332/a din 29.5.2019  

„Consorțiile universitare, o soluție pentru creșterea vizibilității învățământului superior românesc”

Declarația politică nr. 2393/a din 26.6.2019  

„Inteligența artificială, motorul viitorului”

Declarația politică nr. 2412/a din 4.9.2019 

„Gânduri la începutul unei noi sesiuni parlamentare – necesitatea păstrării continuității”

Declarația politică nr. 2430/a din 11.9.2019 

„Gânduri la începutul unui nou an școlar; despre bucuria de a învăța”

Declarația politica nr. 2457/a din 18.9.2019 

„Psihiatria, un domeniu care necesită măsuri mai ferme pentru protecția pacienților și a personalului sanitar”

Declarație politică nr. 2486/a din 25.9.2019  

„Infrastructura feroviară, o urgență națională”

Declarația politică nr. 2516/a din 9.10.2019 

„Gânduri la începutul anului universitar”

Declarația politică nr. 2543/a din 16.10.2019 

„Asigurarea sănătății la nivel global până în anul 2030”

Declarația politică nr. 2578/a din  22.10.2019 

„O țară”

Declarația politică nr. 2604/a din 27.11.2019 

„Cercetarea are nevoie de finanțare”

Declarația politică nr. 2620/a din 4.12.2019

„Educația, un necesar proiect național al României de azi și de mâine”

Declarația politică nr. 2632/a din 11.12.2019

„Rezultatele la testele PISA, un semnal de alarmă privind învățământul românesc”

Declarația politică  nr. 2032/a din 6.2.2019

În această declarație politică am încercat să trag un semnal de alarmă cu privire la una dintre problemele stringente ale învățământului – supraaglomerarea școlilor, în special în mediul urban.

Potrivit datelor oficiale, fenomenul s-a accentuat constant în ultimii șapte ani. Astfel, în prezent, numai circa 30% dintre școlile românești au capacitate adecvată.

Printre cauzele acestei stări de fapt specialiștii enumeră: introducerea clasei pregătitoare la ciclul primar (din 2012), lipsa de spaţiu din școli, dar şi ușurința cu care părinții pot obține viză de flotant în zone cu şcoli bune, unde doresc să-și înscrie copiii.

Respectarea numărului maxim de elevi permis de lege în fiecare clasă, investițiile în școli noi, asigurarea unui număr suficient de cadre didactice, dar și o sporită atenție asupra felului în care părinţii obţin viza de flotant în alte zone ale orașului față de cea în care domiciliază, cu scopul de a-și înscrie copiii la școli considerate mai bune, ar putea avea efectele pe care ni le dorim în privința îmbunătățirii performanțelor școlare.

Declarația politică nr. 2056/a din 20.2.2019

Am considerat necesar să atrag atenția, în această declarație politică, asupra cazului profesoarei înjunghiată în fața cancelariei, într-o școală din Ploiești, la sfârșitul lunii ianuarie a anului trecut, caz care a readus în atenția noastră, a tuturor, problema securității în școli. Din nefericire, cazul nu a fost unul singular. Am explicat că trebuie găsite resurse bugetare concrete pentru siguranța în școli și formulate prevederi legislative foarte clare cu privire la măsurile care trebuie luate în această privință.

Declarația politică  nr. 2085/a din 27.2.2019

O declarație politică privind starea învățământului superior românesc, așa cum reiese din rapoartele pe ultimii doi ani, întocmite de Ministerul Educației Naționale. Am considerat că atenta monitorizare a stării învățământului românesc este la fel de importantă ca măsurile pe care le luăm în domeniul Educației și că, fiind bine informați, putem lua deciziile cele mai potrivite pentru a pune în acord oferta universitară cu cerințele societății.

Declarația politică nr. 2119/a din 6.3.2019

Am atras atenția asupra unor aspecte din domeniul învățământului preșcolar, ca un prim pas și ca o invitație la dezbatere pe mult așteptata nouă Lege a Educației.

Am arătat că nu sunt puține cazurile în care, la începutul fiecărui nou an școlar, părinții sunt informați de către educatoare că, pentru buna desfășurare a activității la clasă, este nevoie de anumite materiale didactice (hârtie xerox, acuarele, creioane colorate, plastilină, jucării). Însă, de cele mai multe ori, sugestiile nu se opresc la această categorie de materiale, ci ajung și la materiale igienico-sanitare și la strângere de fonduri pentru schimbarea dulăpioarelor, pătuțurilor sau saltelelor, perdelelor, meselor și scaunelor. Iar asta se întâmplă la fiecare generație. De fapt, situația descrisă mai sus se înscrie într-un cerc vicios: conducerea grădinițelor nu-i poate obliga pe părinți să suporte aceste cheltuieli, dar contextul îi obligă să le suporte, pentru a le asigura copiilor confort și baza didactică necesară.

Astfel apar, firesc, o serie de întrebări: Ce se întâmplă cu aceste dotări, după ce copiii din respectiva grupă părăsesc grădinița? Se transformă unitatea într-un depozit de mobilier și jucării pentru copii? Cât de justificate sunt aceste dotări pe care părinții le suportă din banii proprii? Cum putem regla, din punct de vedere legislativ, aceste situații?

Declarația politică nr. 2155/a din 13.3.2019  

M-am oprit asupra câtorva aspecte legate de egalitatea de gen, considerând că stă și în puterea noastră, ca organ legislativ al țării, să susținem unele măsuri de combatere a discriminării. Deși într-un raport al World Economic Forum pe anul 2017, ce analizează diferențele de gen la nivel mondial, România se situează pe locul 58 din totalul de 144 de țări în clasamentul egalității dintre sexe, Strategia Națională privind promovarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați și prevenirea și combaterea violenței domestice pentru perioada 2018 – 2021 prevede măsuri privind egalitatea de gen. 

Printre acestea: 

– introducerea noțiunilor privind conceptul de egalitate de șanse între femei și bărbați în curriculum-ul școlar;

– organizarea unei campanii privind eliminarea segregării profesionale femei/bărbați pe piața muncii; promovarea unor măsuri pentru concilierea vieții profesionale cu viața de familie și cea privată; 

– încurajarea participării femeilor la procesul de decizie – organizarea unei campanii publice pe tema reprezentării și participării femeilor la procesul de decizie politică.

Declarația politică nr. 2180/a din 20.3.2019  

În fiecare an, pe 24 martie este marcată Ziua mondială a Tuberculozei (TB), în încercarea de a le face cunoscute oamenilor cunoștințe esențiale despre cauze, prevenție și tratament pentru această boală, în vederea eradicării. În 2019, toate acțiunile dedicate acestei zile s-au desfășurat sub sloganul: „ESTE TIMPUL SĂ NE PROTEJĂM DE TUBERCULOZĂ!

Deși s-au făcut eforturi mari în vederea eradicării bolii sau măcar a limitării acesteia, România continuă să fie țara cu cea mai mare incidență a tuberculozei din Uniunea Europeană.

În această declarație politică am atras atenția că prin optimizarea instrumentelor actuale de combatere a TB, prin implementarea de noi strategii atât în domeniul sănătății (pe plan mondial sunt în studiu vaccinuri contra TB și noi medicamente), dar și a unor politici sociale adecvate, acest deziderat poate fi atins. Iar primii pași au fost făcuți chiar de către Parlament și Guvern, prin noua Lege a tuberculozei, adoptată la sfârșitul anului 2018, și prin alocarea de fonduri.

Declarația politică nr. 2234/a din 3.4.2019  

Am reiterat necesitatea de a include în dezbaterea privitoare la noua Lege a Educației, aspecte ce țin de învățământul preuniversitar, care trebuie să fie corectate de noul cadru normativ: salarizarea şi pregătirea profesorilor; implementarea noilor programe școlare şi numărul de ore; modalitățile de evaluare a elevilor; manualele școlare; monitorizarea şi controlul în școli.

Spre exemplu, unul dintre aceste aspecte avute în vedere este evaluarea elevilor, care trebuie să fie reformată. Asta înseamnă că ar trebui făcută pe competențe transversale, potrivit noilor programe, și că disciplinele școlare ar trebui să interfereze mai mult, să putem vorbi de interdisciplinaritate în mod real.

De asemenea, cred că este obligatoriu ca noua Lege a Educației să clarifice situația manualelor elevilor.

Declarația politică nr. 2253/a din 10.4.2019  

În această declarație politică am făcut câteva considerații pe marginea strategiei de reformare a sistemului de educație publică din România, prezentată, la sfârșitul lunii martie, de ministrul Ecaterina Andronescu, intitulată „Educația ne unește; viziune asupra viitorului educaţiei în România”.

Mi s-a părut important să mă opresc asupra unui aspect – Centrele de Formare Pedagogică, „asimilate universităților, la nivel de masterat, pe baza unor programe speciale avizate la nivel de Minister”. Propunerea se poate dovedi pragmatică, în sensul unui randament mai bun în formarea viitorilor profesori. Aceasta deoarece ar însemna să poată înlocui actualele module psiho-pedagogice, pe care studenții le urmează în programul de licență, și să atragă numai acei absolvenți care-și doresc să urmeze o carieră în învățământ. Din acest punct de vedere, dar și din perspectiva posibilității de a aprofunda mai bine, în acest fel, materiile din sfera psiho-pedagogiei, propunerea se poate dovedi viabilă și poate avea succes. Rămâne, totuși, destul de vagă modalitatea de a accesa aceste forme de masterat. În modelul propus de minister „accesul în centrele de formare pedagogică este condiționat de demonstrarea aptitudinilor pentru vocația de profesor”. Însă, în condițiile în care în ciclul de licență nu vor mai exista acele module psiho-pedagogice, va fi mai dificil de evaluat ce aptitudini pentru vocația de profesor are un astfel de candidat. De asemenea, este important de remarcat că se insistă pe importanţa programelor de mentorat, acestea putând avea, într-adevăr, un rol important în formarea viitorului profesor.

Declarația politică nr. 2332/a din 29.5.2019  

În mediul universitar, poate mai mult decât oricând, au reînceput discuțiile cu privire la ocuparea unei poziții cât mai ridicate în clasamentele internaționale. Deși există și multe universități specializate, în special cele tehnice, majoritatea celor din clasamentele recunoscute la nivel mondial și aflate pe primele poziții au în componența lor atât specializări tehnice, cât și umaniste.

Cred că noua legislație în domeniul învățământului superior nu ar trebui să ignore varianta universităților unificate. O asemenea abordare este una dintre puținele șanse pe care le avem în momentul de față pentru a grăbi un proces de creştere a vizibilităţii și de a sprijini resursa umană de foarte bună calitate pe care o avem în universitățile din România, dar care este limitată de capacitatea financiară redusă și de resursele limitate ale instituțiilor de învățământ superior, în comparație cu celelalte din Europa.

Declarația politică nr. 2393/a din 26.6.2019  

A fost o declarație politică pe tema implicațiilor pe care inteligența artificială (IA) le va avea în toate domeniile de activitate și la toate nivelurile, în contextul în care Parlamentul European a primit de la Comisia Europeană comunicarea intitulată  „Planul coordonat privind inteligența artificială”, document ce a fost transmis apoi tuturor statelor membre.

Strategia europeană privind inteligența artificială se fundamentează pe trei piloni: consolidarea investițiilor publice și private în IA, pregătirea pentru schimbări socio-economice și asigurarea unui cadru etic și juridic adecvat.

Pentru România, următorul pas este să adopte o strategie națională privitoare la domeniul inteligenței artificiale și să depună eforturi lărgite pentru trecerea cercetărilor din IA de la stadiul teoretic la aspecte concrete. Altfel spus, să există o aplicabilitate practică, și nu doar în industrie, ci în întreaga societate.

Declarația politică nr. 2412/a din 4.9.2019 

A fost o declarație de început de sesiune parlamentară, într-un climat politic agitat, în care am insistat pe faptul că guvernarea PSD sau orice alt tip de guvern ce se va institui, trebuie să țină cont de unele direcții pe care guvernarea noastră le-a creionat, îmbunătățindu-le și completându-le acolo unde este nevoie. Am considerat că trebuie menținută stabilitatea politică și geostrategică, prin întărirea atașamentului față de valorile și principiile europene.

Pe plan intern, am insistat asupra unor domenii în cazul cărora PSD a inițiat măsuri așteptate, al căror parcurs nu trebuie abandonat:

  • mărirea pensiilor și salariilor;
  • eliminarea unor disfuncționalități care încă există, chiar și după intrarea în vigoare a Legii salarizării unitare;
  • păstrarea programului național de dezvoltare locală (PNDL).

Declarația politică nr. 2430/a din 11.9.2019 

A fost o declarație care a luat în discuţie, la începutul unui nou an şcolar, partciparea tinerilor la procesul educaţional. Am considerat că este important să existe bucuria de învăţa, este important ca tinerii să fie atraşi de şcoală, să nu o resimtă ca pe o corvoadă. Atunci când ne uităm la sistemele educaționale din alte țări, vedem cum tinerii sunt învățați și îndemnați să creeze, să inoveze, să încerce, chiar dacă greșesc; important este să participe, să fie activi. Nu se pune accentul atât de mult pe memorare și repetiție, ci pe execuție: iar ca să știi să faci un lucru, trebuie să-l înveți dinainte. Practic, scopul final al învățământului nu este acumularea de cunoștințe, ci capacitatea de găsire a acelor cunoștințe astfel încât să poți rezolva probleme reale, să ştii să te descurci, să ajungi la informaţiile de care ai nevoie şi să le aplici. M-am întrebat în declaraţia mea dacă dascălii nu ar trebui să le dea copiilor mai mult satisfacţia de fi putut rezolva ceva, decât apăsarea de a memora repetitiv.

 Declarația politică nr. 2457/a din 18.9.2019 

Pe 17 septembrie, a fost Ziua Mondială a Siguranței Pacientului. După cazul „Caracal” şi cazul de la Spitalul de Psihiatrie din Buzău, am considerat că trebuie să aducem în atenția noastră, a tuturor, o necesară reformă a sistemului de psihiatrie din România.

În toate discuțiile în care, s-a vorbit despre reforma în sănătate din ultimii decenii, psihiatria nu a fost prioritară. Acest segment al medicinei, a încremenit la nivelul anilor ´60-´70 ai secolului trecut. Multe dintre spitalele mari de psihiatrie din țară își desfășoară activitatea în clădiri foarte vechi, unele de patrimoniu, în spații care nu mai pot fi adaptate condițiilor și standardelor actuale, cu scheme de personal inadecvate nevoilor reale de îngrijiri și de securizare a pacienților.

Spitalul „Socola” din Iași funcționează în sistem pavilionar, clădirea datând din 1889, iar în lipsa unei scheme de personal satisfăcătoare, acest sistem îngreunează activitatea de securizare a clădirilor și de asigurare a asistenței medicale. Știu că „Socola” nu este un caz singular, de aceea este necesară modificarea legislației privind medicina psihiatrică.

Declarația politică nr. 2486/a din 25.9.2019 

Infrastructura feroviară, o urgență națională a prezentului a fost o problemă neglijată aproape complet în ultimele trei decenii, cu consecințe grave în economia românească. Dezinteresul ne-a adus în situația de a ne folosi, în prezent, de o infrastructură veche și doar parțial funcțională, de trenuri și locomotive la limita duratei de viață, de a nu avea niciun kilometru de linie ferată electrificată realizat în ultimii 30 de ani, cu 65% dintre liniile de cale ferată și poduri supuse riscului de a ceda în condiții reale de trafic, potrivit unui raport din 2019 al Ministerului Transporturilor.

Cele mai recente date publicate de Direcția Generală pentru Transport a Comisiei Europene arată că România ocupă locul 26 din 28, în Uniunea Europeană, la sistemul de transport feroviar, dar locul 26 pentru că Cipru și Malta nu au căi ferate. Cu alte cuvinte, ne situăm pe ultimul loc în UE la transportul pe calea ferată.

Consider că o țară nu se poate devolta sănătos fără un sistem feroviar viabil, care să preia o parte din sarcina transportului rutier.

Declarația politică nr. 2516/a din 9.10.2019 

Cu fiecare nouă generație de studenți, provocările sunt tot mai mari, așadar universitățile noastre, trebuie să țină seama de cerințele economiei românești, dar și de o educație angrenată în procesul de globalizare.

Pe lângă aspectele pozitive, legate de majorarea burselor studenților, de posibilitatea acestora de a cumula bursa socială cu o bursă de performanță academică sau științifică, de acordarea gratuității pe transportul feroviar, de finanțarea proiectului de construire de cămine studențești noi în țară, am evidențiat și câteva carențe vizibile ale sistemului: felul în care sunt finanțate universitățile și modul în care sunt împărțite locurile bugetate pe domeniile de studii.

Am explicat că este necesară reconfigurarea sistemului de finanțare a universităților – în funcție de calitatea actului educaţional şi de cercetare, pentru a îndrepta dezechilibrele create de clasica finanțare per student – fie pe cicluri de studii, fie multianuală, fie în funcție de numărul de norme. Am susținut, de asemenea, că indiferent de ce procent din PIB alocăm învățământului, banii trebuie cheltuiți mai eficient decât se întâmplă în prezent.

În privința felului în care sunt oferite locurile bugetate la nivel național către universități, acest lucru trebuie realizat în funcție de domeniile prioritare, cele cerute în mod real de piaţa muncii.

Declarația politică nr. 2543/a din 16.10.2019           

În perioada 13-17 octombrie, la Belgrad, în Serbia, s-a desfășurat ediția cu numărul 141 a conferinței inter-parlamentare IPU Assembly, care a adus la aceeași masă a discuțiilor parlamentari din circa 180 de țări, pentru a dezbate probleme importante aflate pe agenda internațională și pentru a găsi soluții la aceste probleme. În cadrul conferinței a avut loc Standing Committee on Democracy and Human Rights, având ca scop principal analiza şi dezbaterea rezoluţiei intitulate: Achieving universal health coverage by 2030: The role of parliaments in ensuring the right to health. Rezoluția se referă la perspectivele asupra asigurării sănătății, la nivel global, până în anul 2030, și la rolul parlamentelor naționale în asigurarea dreptului la sănătate.

În acest context, am considerat necesar să subliniez, într-o declarație politică, că asigurarea de tratamente gratuite pentru anumite categorii vulnerabile (femei, tineri, copii, bătrânii) ar trebui generalizată la nivel european şi global. De asemenea, am accentuat rolul pe care profilaxia și educația pentru sănătate îl pot juca în arhitectura unui sistem de sănătate coerent. Și noi, ca for legislativ, la fel ca parlamentele altor țări, avem nevoie de un cadru legal care să promoveze educația pentru sănătate, cu o atenţie deosebită acordată profilaxiei bolilor contagioase și genetice, comportamentului sexual sănătos, unei nutriţii bune şi unui sistem coerent de paliație.

Declarația politică nr. 2578/a din 22.10.2019

O declarație politică în care am încercat să pun față în față diferite versiuni ale României, la momentul în care PSD și guvernarea de stânga erau etichetați ca fiind principalul vinovat din societate, omițându-se greșelile grave ale președintelui și ale opoziției de dreapta.

Declarația politică nr. 2604/a din 27.11.2019         

Domeniul cercetării m-a preocupat în permanență, constituind adesea subiectul pozițiilor mele publice. Am considerat necesar să vorbesc din nou despre cercetarea științifică din România și în această declarație, în contextul în care în componența noului guvern PNL nu mai există un Minister al Cercetării de sine stătător. Asta și pentru că, invitată la o emisiune, noul ministru al Educației, Monica Anisie, nici nu a menționat cuvântul „cercetare”, atunci când s-a adus în discuție problema creșterii bugetului ministerului până la 6% din PIB.

Declarația politică nr. 2620/a din 4.12.2019 

Cu ocazia aniversarii a 101 ani de la Marea Unire, am așezat una lângă alta, două epoci și două Românii complet diferite. Fiecare având o altă viziune asupra educației.

 Am făcut această comparație, dură aș zice, pentru a sublinia faptul că acum 101 ani, Educația, a fost prioritate națională, iar astăzi România ocupă un loc nedorit în ceea ce privește rata analfabetismului funcțional și încă mai avem destul de mult de lucrat, pentru a conecta învățământul la cerințele pieței.

Mi-am exprimat speranţa că putem face din Educație, acel proiect național, care transcende orgolii, ideologii şi culori politice şi că putem readuce Educaţia pe prim plan în interesul României.

Declarația politică nr. 2632/a din 11.12.2019

Rezultatele testelor PISA au produs multe discuții, dar și neliniște. Doamna ministru al Educației, a declarat în urma acestor rezultate, că va schimba reguluile la evaluarea națională și bacalaureat, pentru ca elevii să nu mai fie nevoiți să memoreze comentarii, ci să primească subiecte care să dezvolte gândirea. Ca profesor, cred că astfel de măsuri, luate în etape finale de evaluare, nu vor ajuta prea mult.

Am enunțat, într-o declarație politică, câteva dintre cauzele care cred că au dus la aceste rezultate. Mi-am exprimat speranţa ca aceste rezultate să fie un semnal de alarmă, iar toți „actorii” mediului educațional să contribuie în mod onest, punând elevul și studentul în prim plan, la găsirea soluțiilor pentru îmbunătățirea calității învățământului românesc.

ÎNTREBĂRI

Am susţinut 29 de întrebări în plenul Senatului, după cum urmează:

Întrebarea nr. 2347/a din 18.2.2019

Comportamentul discreționar al marilor furnizori de servicii în relația cu clienții

Întrebarea nr. 2395/b din 25.2.2019

Majorările salariale ale personalului din echipele de implementare a proiectelor europene

Întrebarea nr. 2395/a din 25.2.2019

Obligativitatea plății asigurărilor sociale de către studenții doctoranzi

Întrebarea nr. 2462/a din 11.3.2019 

Finanțarea unui bust al arhitectului I.D.Berindey, care să fie amplasat la Palatul Culturii din Iași

Întrebarea nr. 2500/a din 18.3.2019 

Situația poluării din orașul Iași și soluții posibile

Întrebarea nr. 2531/a din 25.3.2019 

Stadiul proiectului spitalelor regionale

Întrebarea nr. 2561/a din 1.4.2019 

Posibilitatea recuperării contribuțiilor restante la pensie de la angajatorii de rea credință

Întrebarea nr. 2595/b din 8.4.2019 

Proiecte finanțate în Iași prin ADR Nord-Est

Întrebarea nr. 2595/a din 8.4.2019 

Eliminarea birocrației în programul „Rabla”

Întrebarea nr. 2626/b din 15.4.2019 

Suplimentarea numărului de lucrători în Serviciile publice Comunitare Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor

Întrebarea nr. 2626/a din  15.4.2019 

Întârzieri la restituirea taxei auto

Întrebarea nr. 2655/a din 6.5.2019 

Oportunitatea prezenței sălilor de jocuri de noroc în proximitatea unităților de învățământ

Întrebarea nr. 2684/a din 28.5.2019 

Recalcularea pensiilor pentru cei care au lucrat în grupa a II-a de muncă

Întrebarea nr. 2707/a din 3.6.2019 

Situația selecției resursei umane în creșele din România

Întrebarea nr. 2731/a din 11.6.2019 

Clarificări privind modalitatea de acordare a sporului pentru munca de noapte

Întrebarea nr. 2756/a din 19.6.2019 

Situația colectării selective a deșeurilor

Întrebarea nr. 2785/a din 24.6.2019 

Cauzele taxării mici a activității de depozitare a deșeurilor provenite din alte țări

Întrebarea nr. 2812/b din 2.9.2019 

Ocuparea prin concurs a posturilor din sistemul sanitar

Întrebarea nr. 2812/a din 2.9.2019 

Situația evaluării școlilor doctorale

Întrebarea nr. 2831/b din 10.9.2019 

Situația căminelor noi ce vor fi construite în Iași

Întrebarea nr. 2831/a din 10.9.2019 

Posibilităţi de a îmbunătăți concursurile pentru ocuparea de funcţii în instituțiile de stat

Întrebarea nr. 2861/a din 16.9.2019 

Necesitatea introducerii unor ore de instruire privind inițierea apelurilor de urgență 112

Întrebarea nr. 2889/a din  23.9.2019  

Problema gestionării răspândirii ambroziei la nivelul României

Întrebarea nr. 2922/a din 7.10.2019 

Problema îngrijirii persoanelor în vârstă

Întrebarea nr. 2970/a din 21.10.2019 

Problema asigurării pazei fondului forestier

Întrebarea nr. 2989/a din 12.11.2019 

Necesitatea suportului și comunicării în vederea elaborării unei inițiative legislative

Întrebarea nr. 3002/b din 26.11.2019 

Clarificarea problemelor de la Institutul de Psihiatrie Socola din Iași

Întrebarea nr. 3002/a din 26.11.2019 

Situația infrastructurii feroviare din România

Întrebarea nr. 3025/a din 2.12.2019 

Situația în urma desființării Institutului de Științe ale Educației

Întrebarea nr. 2347/a din  18.2.2019

Am primit numeroase semnale de la cetățenii din circumscripția pe care o reprezint legate de comportamentul discreționar al marilor prestatori de servicii din zona energiei (furnizori de energie electrică sau de gaze naturale).

Așa am aflat că reclamațiile pentru facturi emise pentru anumite servicii, care nu respectă graficul de rambursare din contractul încheiat cu furnizorul, nu pot fi rezolvate de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) într-un interval de timp rezonabil. Conform legii, la o asemenea petiție ar trebui să se primească un răspuns din partea ANPC în 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii acestui termen cu încă 30 de zile. Însă ANPC nu poate respecta termenul legal de soluționare, din cauză că furnizorul nu trimite un punct de vedere în intervalul de timp mai sus menționat, tergiversând lucrurile. Astfel, cetățenii primesc răspunsuri la petiții înaintate către ANPC și după 100 de zile, pierzând timp și bani.

Având în vedere aceste situații, am adresat o întrebare domnului Marius Pîrvu, președinte al ANPC, rugându-l să clarifice câteva aspecte legate de relația furnizor-client, dar mai ales să precizeze ce pârghii legale are ANPC pentru a obliga marii operatori să răspundă punctelor de vedere solicitate, în termenul prevăzut de lege.

Întrebarea  nr. 2395/b din 25.2.2019

Conform unor semnale primite din mediul universitar, la începutul anului 2019 existau unele neclarităţi privind felul în care trebuie să fie calculate majorările salariale ale personalului din echipele de implementare a proiectelor europene. În consecinţă, i-am cerut ministrului Marius-Constantin Budăi lămuriri în privinţa metodologiei de acordare a majorărilor salariale pentru cei din echipele proiectelor  finanţate din fonduri europeane nerambursabile şi modalitatea de decontare a acestor sume.

Întrebarea  nr. 2395/a din 25.2.2019

Am încercat să solicit lămuriri cu privire la situația studenților doctoranzi care depășesc vârsta de 26 de ani. Mai exact, i-am cerut ministrului Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, să explice dacă și această categorie de doctoranzi este exceptată de la plata asigurărilor sociale, așa cum prevede Legea Educației Naționale nr. 1/2011.

Întrebarea  nr. 2462/a din 11.3.2019

Mă preocupă de ceva vreme gândul unui proiect cultural prin care să onorăm, la Iași, memoria celui care a realizat cel mai important edificiu al orașului, clădire devenită simbol și brand autohton – Palatul Culturii. Construit după planurile unuia dintre cei mai valoroși arhitecți români din toate timpurile, arhitectul I. D. Berindey, Palatul Culturii se numără azi printre clădirile cele mai cunoscute din regiune și din țară. Construcția să a început în 1906 și s-a finalizat în 1925. A fost printre ultimele lucrări de mare anvergură ce au purtat semnătura lui I.D. Berindey, acesta stingându-se din viață în 1928.

Clădirea a devenit parte din identitatea orașului și consider că memoria arhitectului I. D. Berindey merită să fie onorată, prin amplasarea unui bust al său în apropierea edificiului pe care l-a proiectat. De aceea, am adresat o întrebare ministrului Culturii și Identității Naționale, Daniel Breaz, pentru a afla dacă ministerul pe care îl conduce ar putea finanța realizarea unui bust al arhitectului I. D. Berindey și prin ce program s-ar putea aloca fondurile necesare.

Întrebarea nr. 2500/a din 18.3.2019  

Un raport publicat la începutul lunii martie 2019, realizat de compania elvețiană AirVisual, a confirmat că Iașul are grave probleme legate de poluare. Mai mult decât atât, datele arată că, în prezent, este cel mai poluat oraș din țară. De asemenea, în clasamentul celor 930 de orașe europene în care s-au făcut măsurători, Iașul se situează pe locul 27 între cele mai poluate orașe, iar la nivel global, ocupă locul 454 dintr-un total de 3.095, la egalitate cu un oraş din China. Situația e gravă, iar semne de diminuare a poluării nu se văd. În aceste condiții, Iașul riscă procedura de infringement pe mediu. Lucrurile nu pot fi neglijate, pentru că e vorba, dincolo de orice, de sănătatea noastră, a tuturor ieșenilor. De aceea m-am adresat ministrului Mediului, pentru a lămuri câteva aspecte legate de această stare de lucruri:

  • Ce plan de măsuri de reducere a gradului de poluare cu particule fine ar trebui să aplice autoritatea locală din Iași, conform reglementărilor de la nivelul ministerului și în ce termen?
  • Ce ar însemna procedura de infringement pe mediu pentru un oraș că Iașul?
  • Care sunt cele mai mari surse de poluare identificate la nivelul municipiului?
  • Ce soluție are în vedere ministerul pentru a elimina mașinile poluante din trafic?

Întrebarea nr. 2531/a din 25.3.2019 

Comisarul european Corina Crețu a trimis prim-ministrului României o scrisoare în care solicita clarificări cu privire la măsurile pe care le ia statul român pentru ca procesul construirii celor trei spitale regionale de urgență să nu fie întârziat în vreun fel. Clarificările sunt legate de formarea personalului medical, de un deficit în finanțare de 1,2 miliarde de euro și de identificarea de soluții de finanțare după darea în folosință a spitalelor.

În acest context, am solicitat, într-o întrebare adresată ministrului Sănătății, Sorina Pintea, lămuriri suplimentare referitoare la problemele ridicate de comisarul european. Astfel, am dorit să aflu, printre altele, dacă schema de personal a spitalelor regionale vă presupune asimilarea specialiștilor locali și regionali sau dacă vor fi organizate concursuri de angajări la nivel național; cum poate fi acoperit deficitul de finanțare de 1,2 miliarde de euro menționat de Corina Crețu și, mai ales, care este stadiul în care se află acum procesul de construire a spitalelor.

Întrebarea nr. 2561/a din 1.4.2019 

Întrebare a fost adresată preşedintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Mihaela Triculescu, având ca obiect posibilitatea recuperării contribuţiilor restante la pensie de la angajatorii de rea credinţă.

Mi s-au semnalat cazuri în care persoane ce au fost angajate fără întrerupere au descoperit că stagiul lor de cotizare la pensie nu este complet. Cu alte cuvinte, angajatorul nu le-a plătit, în anumite intervale, contribuția pentru pensie. Este vorba despre situaţii care au survenit înainte de momentul trecerii contribuţiilor de asigurări sociale de la angajator la angajat.

Am dorit, așadar, să aflu în ce măsură poate ANAF să recupereze aceste contribuții restante de la angajatorii de rea credință și cui trebuie să se adreseze un cetățean – contribuabil aflat în această situație.

Întrebarea  nr. 2595/b din  8.4.2019  

Prin Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Est, în Iași sunt finanțate mai multe proiecte, printre care renovarea și reabilitarea Corpului E al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și renovarea și reabilitarea uneia dintre cele mai înalte clădiri din Iași, cea de 13 etaje, a Universității de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa“. De asemenea, mai există cel puțin trei proiecte majore de investiții ale Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași, care sunt în ultima fază de analiză în vederea finanțării.

Pentru a putea avea o analiză de impact a acestor fonduri asupra comunității din Iași și din Moldova, am solicitat oficial ministrului Fondurilor Europene, Rovana Plumb, informații legate de numărul proiectelor câștigate de instituțiile publice din Iași pe axele gestionate de ADR Nord-Est, de sumele totale care pot fi accesate prin astfel de proiecte, dar și de oportunitățile care mai pot fi exploatate de instituțiile publice din Iași în ceea ce privește finanțările din fonduri nerambursabile.

Întrebarea nr. 2595/a din 8.4.2019  

Deși, la prima vedere, întocmirea dosarului pentru accesul la Programul de stimulare a înnoirii parcului auto național (PSIPAN), mai cunoscut drept Programul „Rabla”, este relativ simplă, mulți dintre cei care au dorit să se înscrie s-au confruntat cu un impediment de natură birocratică. Mai precis, anumitor categorii de proprietari de mașină – cei cu autoturisme ale căror cărți de identitate sunt mai vechi – li s-a cerut să prezinte o adeverință eliberată de Serviciul public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor, care să ateste prima înmatriculare a vehiculului lor. Această adeverință a fost cerută din cauza faptului că pe cărțile mai vechi de identitate a mașinii nu era trecută data primei înmatriculări într-o anumită rubrică (rubrica nr. 19), chiar dacă pe prima pagină erau precizate toate înmatriculările pe care le-a suferit autovehiculul.

Pentru a obține respectiva adeverință, în județul Iași spre exemplu, termenul de eliberare era de 30 de zile. Așa că exista riscul ca cetățenii care au solicitat eliberarea de astfel de adeverințe să piardă înscrierea în program, implicit prima de casare și ecobonusul, dar și sume considerabile din avansul dat deja pentru achiziționarea unei mașini noi.

Așa stând lucrurile, am adresat o întrebare ministrului Mediului, Grațiela Gavrilescu, pentru a afla de ce a fost necesară o adeverință care să ateste ceva ce este deja consemnat pe cartea de identitate a mașinii și cum poate fi eliminată această piedică birocratică.

Întrebarea nr. 2626/b din 15.4.2019  

Serviciile Publice Comunitare Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor din fiecare județ sunt printre cele mai solicitate și aglomerate instituții publice. Numărul mare de contribuabili care se prezintă în astfel de instituții duce adesea la congestionarea activității, la formare de cozi interminabile sau la soluționarea unor cereri după perioade foarte mari de timp.

În județul Iași, de pildă, activitatea acestui serviciu este îngreunată și din cauza numărului foarte mic de lucrători. Spre exemplu, întocmirea unor adeverințe cade în sarcina acelorași agenți care, în timpul zilei, participă la examinarea candidaților pentru obținerea permisului auto. Iar situația de la Iași nu este singulară în Moldova.

În aceste condiții am adresat, în Senat, o întrebare ministrului Afacerilor Interne, Carmen Dan, pentru a vedea în ce măsură ministerul ia în calcul scoaterea la concurs a unor posturi suplimentare pentru aceste servicii. De asemenea, am dorit să aflu dacă va fi creată o interfață online, pentru a optimiza activitatea serviciului.

Întrebarea nr. 2626/a din 15.4.2019  

Ministrul Mediului a anunțat mai multe inițiative de a identifica o soluție pentru ca mașinile vechi, poluante, să fie taxate corespunzător nivelului de poluare. A rămas însă o problemă nesoluționată: restituirea taxei auto pentru cei care au plătit-o la achiziționarea mașinilor în anii trecuți. Astfel, numai 19.500 de ieșeni dintr-un total de 40.000 aflați în această situație au primit restituirea cuvenită. Iar exemple similare există și în alte zone ale țării.

De aceea am adresat o întrebare ministrului Mediului, Grațiela Gavrilescu, pentru a afla date concrete referitoare la totalul sumei ce trebuie restituite la nivel național, dar și defalcat, pe județe, precum și termene precise la care se vor face aceste plăți.

Întrebarea  nr. 2655/a din 6.5.2019  

Am primit la cabinet numeroase sesizări legate de consecințele nefaste pe care le produc sălile de jocuri de noroc, situate în apropierea campusurilor universitare, în viețile și în activitatea studenților.

În state precum Franța, Germania sau SUA, desfășurarea acestor activități în spații special create este prevăzută la distanțe apreciabile de instituțiile de învățământ. Din păcate, în România acest lucru este insuficient reglementat. Spre exemplu, în vecinătatea Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași și a Campusului studențesc „Tudor Vladimirescu” există o astfel de sală de jocuri de noroc. În decursul timpului, în rândul studenților au fost înregistrate numeroase cazuri de dependență de jocurile de noroc, cu efecte nefaste în planul comportamental, psihologic și material.

De aceea, am adresat o întrebare ministrului Educației, Ecaterina Andronescu, dar și președintelui Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, Marius-Sebastian Ionescu, încercând să aflu, printre altele, câte unități de acest tip funcționează la nivel național, care este situația lor, ce venituri aduc la bugetul de stat și dacă Ministerul Educației a efectuat vreun studiu cu privire la impactul acestor activități asupra elevilor/studenților.

Întrebarea  nr. 2684/a din 28.5.2019  

Am primit la cabinetul senatorial din Iași sesizări privind modalitatea de recalculare a unui anumit tip de pensie, anume pentru persoane care au lucrat în grupa a II-a de muncă. De exemplu, persoanele care au lucra în grupa a II-a de muncă mai puţin de 25 de ani consideră inechitabil faptul că recalcularea se face numai pentru cei care au lucrat cel puțin 25 de ani în această grupă. De asemenea, cei care au lucrat în grupa a II-a de muncă și au primit majorarea conform OUG 209/2008 nu beneficiază de această recalculare, fapt considerat iarăși discriminatoriu.

Având în vedere asemenea situaţii, am cerut domnului ministru Marius-Constantin Budăi lămuriri în privința modului în care se recalculează pensiile pentru cei care au lucrat în grupa a II-a, care sunt criteriile luate în considerare la recalculare şi ce se întâmplă cu cei care au primit deja o majorare conform OUG 209/2008.

Întrebarea nr. 2707/a din 3.6.2019  

Problema selecției personalului de îngrijire din creșe m-a preocupat mult, mai ales pe fondul cazurilor de violență de limbaj și fizică prezentate în mass-media în unități de acest tip din mai multe orașe din țară. Astfel, în numeroase creșe, atât private, cât și din învățământul de stat, personalul de îngrijire a provocat traume copiilor și familiilor acestora. Au fost situații în care copiii au fost agresați fizic sau bruscați, li s-a vorbit pe un ton strident, uneori chiar violent, alteori li s-au adresat injurii, li s-a vorbit licențios sau au fost pedepsiți.

De aceea, am formulat o întrebare, pe care am adresat-o ministrului Educației Naționale, Ecaterina Andronescu, pentru a ne lămuri cu toții în privința modului în care stau lucrurile în aceste unități în momentul de față și în vederea îmbunătățirii legislației, în viitor, dacă acest lucru se impune.

Concret, am vrut să aflu câte creșe bugetate din bani publici există la nivel național, cum sunt selectate, la angajare, infirmierele și dacă sunt obligate să treacă o testare psihologică serioasă.

Întrebarea nr. 2731/a din 11.6.2019  

Având în vedere confuziile pe care le creează anumite prevederi din Legea – cadru nr. 153/2017 și din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii, legate de modalitatea de acordare a sporului pentru munca de noapte, în cazul personalului plătit din fonduri publice, am formulat o întrebare pe care am adresat-o ministrului Muncii și Justiției Sociale, Marius-Constantin Budăi.

Am vrut, astfel, să aflu care ar fi algoritmul legal corect de calculare și de acordare a sporului de noapte pentru personalul plătit din fonduri publice, în anii 2017, 2018 și 2019 și la ce salariu de bază ar fi trebuit să se raporteze acest calcul.

Întrebarea  nr. 2756/a din 19.6.2019  

Preocupat de problema tot mai spinoasă a deșeurilor, problemă care ar putea costa România o procedură de infringement, am formulat o întrebare adresată ministrului Mediului, Grațiela Gavrilescu.

În contextul în care operatorii de salubritate din orașe nu au infrastructura necesară pentru colectarea selectivă a deșeurilor, iar cetățenii nu sunt încurajați să separe gunoiul, am vrut să aflu cum poate fi gestionată problema deșeurilor în marile municipii și ce pași intenționează să facă Ministerul Mediului în ceea ce privește instituirea unui circuit corect de selectare și preluare a deșeurilor în zonele urbane. Problema apare în special în cazul rezidenților la bloc, fiind important să nu se ajungă la creșterea substanțială a taxei de salubritate (având în vedere că selectarea se face ulterior colectării, evident cu costuri mai mari).

Întrebarea nr. 2785/a din 24.6.2019  

Am continuat să lămuresc unele aspecte legate de managementul deșeurilor în țara noastră, România având o taxă de depozitare și incinerare foarte mică, în comparație cu alte state europene. Spre exemplu, cele șapte fabrici de ciment din țară au și activitate de ardere a deșeurilor, iar prețurile practicate sunt foarte mici: 17 euro tona, față de o medie de 250 de euro în restul Europei. În aceste fabrici se ard mii de tone de cauciucuri uzate, plastic, deșeuri medicale sau baterii auto. În plus, de la începutul anului 2018, când China a refuzat să mai primească deșeuri din plastic, România a devenit o țară extrem de atractivă din acest punct de vedere.

În consecinţă am adresat o întrebare ministrului Mediului, Grațiela Gavrilescu, pe care am rugat-o să explice de ce România continuă să practice prețuri atât de mici pe piața de depozitare a deșeurilor.

Întrebarea nr. 2812/b din 2.9.2019 

Au existat, în ultimii ani, numeroase suspiciuni privind modul de organizare a concursurilor de ocupare a posturilor din spitale. Inclusiv la cabinetul senatorial din Iași am primit sesizări legate de acest aspect. Ministrul Sănătății a declarat că,  pentru a elimina aceste suspiciuni, concursurile de ocupare a posturilor, se vor efectua sub egida Direcțiilor de Sănătate Publică, incluzând o probă scrisă, cu subiecte tip grilă, și o probă orală înregistrată. Având în vedere toate acestea, am vrut să aflu în ce va consta mai detaliat noua metodologie și ce termen va fi estimat pentru organizarea primelor concursuri.

Întrebarea  nr. 2812/a din  2.9.2019

Având în vedere existența multor suspiciuni de plagiat pentru tezele de doctorat și a anumitor probleme de intergitate în unele universități, am considerat că este nevoie de o mai strictă reglementare în acest domeniu fundamental pentru vizibilitatea internațională a cercetării din România. De aceea, am adresat ministrului Educației câteva întrebări pe această temă:

  • care este baza legală pentru evaluarea școlilor doctorale;
  • care este metodologia care stă la baza acestei evaluări;
  • dacă se va face o finanțare diferențiată a universităților cu școli doctorale performante.

Întrebarea nr. 2831/b din 10.9.2019 

În 2016, au fost propuse primele proiecte, pentru a îmbunătăți infrastructura din învățământul superior. S-a discutat despre construirea a 30 de cămine noi, prin Compania Națională de Investiții. Situația la nivelul țării este bivalentă, existând universități care au spații de cazare, dar ele necesitând, reabilitare, renovare și modernizare și universități cărora le lipsesc spațiile de cazare. Printre aceste proiecte s-au numărat și cele pentru patru universități din Iași. Am întrebat ministrul Educației care este stadiul actual al acestor lucrări, care sunt costurile individuale pentru un astfel de cămin, stadiul la nivel de avize obținute și ce orizont temporal poate fi estimat pentru începerea și finalizarea lucrărilor în cele patru cămine din Iași.

Întrebarea nr. 2831/a din 10.9.2019

Am primit diferite sesizări privind criteriile care ar trebui îndeplinite pentru a putea participa la concursurile pentru ocuparea unor funcții în instituțiile de stat. Aceste sesizări se referă la faptul că printre criterii se numără obligativitatea de a avea o anumită perioadă de experiență pe un post similar, însă în anumite situații se cere o experiență exactă, spre exemplu, de 6 ani și 6 luni, această precizie lăsând loc de suspiciuni. Cred că aceste criterii induc un handicap sistemului public, în condițiile în care pe piață muncii există un deficit cronic de personal. De aceea, am adresat câteva întrebări Secretarului general al Guvernului, asupra criteriului unei experiențe pe o anumită durată și a tipului de măsuri pentru flexibilizarea și transparentizarea sistemului de organizare a concursurilor.

Întrebarea  nr. 2861/a din 16.9.2019 

Societatea românească, a adus în atenția opiniei publice multe neajunsuri existente în instituțiile responsabile de siguranță publică, din pricina cazului „Caracal”.

Din convorbirile făcute publice legate de acest caz dintre victima și operatorul 112 au ieșit la iveală grave deficiențe de comunicare și lipsa de empatie față de victimă.

O altă problemă existentă, nu în totalitate rezolvată, este aceea de responsabilizare a cetățenilor de a suna la 112 numai în cazuri de urgență reală. În acest context, l-am rugat pe ministrul Educației Naționale, să-mi ofere răspunsuri lămuritoare cu privire la existența unor activităţi în planul de învățământ din ciclul gimnazial în cadrul cărora copiii să fie instruiți să apeleze corect numărul de urgență 112.

Întrebarea nr. 2889/a din 23.9.2019 

Problema consecințelor provocate de ambrozie este una foarte serios tratată în Europa, prin campanii ample de informare și acțiuni de erbicidare și eliminare a plantei, pe când în Romania, din informațiile presei, aflăm că sunt multe situații în care efectele provocate de această plantă nu sunt luate în serios. Medicii din spitale avertizează că expunerea îndelungată la ambrozie provoacă efecte dureroase și poate împiedica cetățenii să meargă la muncă.

Am cerut o clarificare, de la Ministerului Mediului, cu situația la nivel național privind: campaniile de informare referitoare la importanța eliminării acestei plante, evidența celor mai afectate zone din România și sancțiunile acordate celor ce dețin terenuri unde există ambrozie.

Întrebarea nr. 2922/a din 7.10.2019

Cu ocazia aniversării persoanelor vârstnice, pe 1 octombrie, am avut oportunitatea să discut și să aflu problemele legate de îngrijirea acestora. Conform datelor centralizate la nivelul Ministerului Muncii și Justiției Sociale, în prezent exista 394 de cămine pentru persoane vârstnice la nivel național, majoritatea funcționând în regim privat. Tot la nivel național există 230 de servicii de îngrijire la domiciliu, aceastea funcționând tot în regim privat. Așadar, numărul persoanelor în vârstă este foarte mare în raport cu umărul de locuri disponibile în cămine. Așa că am cerut lămuriri asupra câtorva aspecte cum ar fi:

  • media perioadei de așteptare pentru locurile din căminele de bătrâni publice;
  • în câte județe nu exista cămine finanțate de bugetul de stat;
  • soluțiile pentru a acoperi într-o proporție cât mai mare cererile de locuri în centrele pentru bătrâni.

Întrebarea nr. 2970/a din 21.10.2019

Şi în anul 2019 s-au semnalat numeroase probleme referitoare la situația gravă în care se afla silvicultorii din România. Conform estimărilor, în ultimii cinci ani s-au înregistrat 185 de agresiuni ale personalului silvic.

Având în vedere că se constată o tot mai scăzută motivație din partea tinerilor pentru a alege o carieră în sectorul silvic, am considerat că ar trebui luate măsuri urgente. De aceea, l-am rugat pe directorul general Romsilva să lămurească următoarele aspecte:

  • câți pădurari asigură paza în pădurile aflate în proprietatea Romsilva?
  • în ce măsură pot acoperi pădurarii perimetrele forestiere pe care le au în grijă?
  • ce suprafață de pădure revine în sarcina unui singur pădurar?
  • ce plan are, în prezent, Romsilva, astfel încât să poată fi eficientizată activitatea de pază a pădurarilor?

Întrebarea nr. 2989/a din 12.11.2019

Am solicitat Secretarului General al Guvernului sprijin în vederea elaborării unei inițiative legislative, care are nevoie de o documentare temeinică din acte normative care au o vechime destul de mare și de al căror conținut nu dispun.

Întrebarea nr. 3002/b din 26.11.2019

La Institutul de Psihiatrie „Socola” din Iași, există, de câțiva ani, o serie de probleme la nivel de administrare a instituției. Managerului instituției i s-au adus acuze de diferite spețe, iar Ministerul Sănătății a trimis în ultimul an de două ori Corpul de control pentru a vedea care este situația. Fostul ministru al Sănătății a confirmat presei cele două controale și a promis că vă face publice rezultatele acestora. Am cerut noului ministru o serie de clarificări privind raportul finalizat al Corpului de control și reclamațiile oficiale primite de Ministerul Sănătății legate de situația acestei unități medicale.

Întrebarea nr. 3002/a din 26.11.2019 

După declarația mea politică intitulată „Infrastructura feroviară, o urgență națională”, am revenit la acest subiect, în câteva întrebări adresate ministrului Transporturilor, pentru a avea un tablou de ansamblu asupra situației infrastructurii feroviare. Întrebările au fost legate de investițiile făcute în ultimii cinci ani în privință căilor de rulare și de costurile acestora, dar și de stadiul în care se află proiectele invocate de Minister, mai ales cele privind investițiile mari.

Întrebarea nr. 3025/a din 2.12.2019 

Pe 6 noiembrie 2019 am aflat că Institutul de Științe ale Educației a dispărut în mod inexplicabil. Actualul guvern l-a comasat cu Centrul Național de Evaluare și Examinare, rezultând, în urma acestei reorganizări, Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație. Sunt de părere că aceste două entități sunt complet diferite din punctul de vedere al obiectivelor, al profilului instituțional și de pregătire profesională. În aceste condiții am cerut ministrului Educației clarificarea condițiilor și criteriilor de comasare a acelor două entități, precum și a cadrului instituțional și a liniilor de finanțare care vor permite funcționarea entității nou-rezultate.

Cu câteva excepţii, am primit răspunsuri utile la întrebările formulate, acestea fiind de ajutor pentru soluţionarea problemelor pe care le-am ridicat sau pentru lămurirea celor care mi s-au adresat la cabinetul de parlamentar.

INTERPELĂRI

În anul 2019 am adresat patru interpelări, după cum urmează:

Interpelarea nr. 2332/a din 4.2.2019 

Situația finanțării pentru domeniul Educației în anul 2019

Interpelarea nr. 2453/a din 4.3.2019  

Plata de către angajator a contribuțiilor sociale pentru unele categorii de persoane care au venituri mai mici decât salariul minim pe economie

Interpelarea nr. 2655/b din 6.5.2019  

Aportul la bugetul de stat al veniturilor rezultate din activitatea în sălile de jocuri de noroc și aspecte privitoare la impozitarea jocurilor de noroc

Interpelarea nr. 3063/a din 9.12.2019 

Precizări privind organizarea masteratului didactic

Interpelarea  nr. 2332 / a din  4.2.2019 

Am interpelat ministrul Educației cu privire la câteva aspecte stringente legate de finanțarea Educației în 2019. Mai precis, am adresat ministrului Educației, Ecaterina Andronescu, o serie de întrebări prin care am dorit să aflu dacă au fost incluse în bugetul pe anul 2019 sumele convenite în Memorandumul cu Sindicatele, încheiat la finalul anului trecut; dacă se păstrează promisiunea creșterilor salariale în 2019; dacă se va materializa contul unic de dezvoltare, prin intermediul căruia universităţile să poată demara şi finaliza proiecte de investiţii; dacă se mai oferă vouchere de vacanță pentru cei din învăţământ.

Interpelarea nr. 2453/a din 4.3.2019  

Am primit la cabinetul parlamentar o serie de sesizări din mediul universitar, legate de unele neclarități privind salarizarea personalului didactic care își desfășoară activitatea în regim de plata cu ora, căruia nu i se poate asigura o normă întreagă. Neclaritățile se referă la modul și la situațiile în care angajatorul (universitatea) face plata asigurărilor sociale pentru această categorie de personal.

Pentru a clarifica lucrurile, am interpelat în plenul Senatului, ministrul Finanțelor, solicitându-i toate lămuririle necesare.

Interpelarea nr. 2655/b din 6.5.2019  

Pentru că am dorit să am o privirea completă asupra subiectului sălilor de jocuri de noroc, am adresat și o interpelare către ministrul Finanțelor Publice, Eugen Orlando Teodorovici. M-a interesat care este aportul financiar pe care aceste unități îl au la bugetul de stat, pentru a vedea exact cum poate fi mai bine reglementat acest domeniu, astfel încât să nu afecteze una dintre cele mai vulnerabile categorii – tinerii.

Interpelarea  nr. 3063/a din  9.12.2019

Rezultatele testelor PISA pentru anul 2018 au reprezentat un semnal de alarmă și necesită urgentarea adoptării uneia dintre măsurile intens discutate în ultimii ani și care poate duce la profesionalizarea sistemului de Educație, prin introducerea masteratului didactic, ca etapă finală în pregătirea viitorilor profesori. Spre deosebire de modulul psihopedagogic, care presupune o formare generală în domeniul Educației, masteratul didactic vizează dezvoltarea de competențe didactice specifice unui anumit domeniu. În programul de guvernare, una dintre cele mai importante măsuri propuse pentru domeniul Educatiei, vizează chiar acest deziderat.

Luând în calcul aceste aspecte, am interpelat ministrul Educației pe tema organizării proiectului pilot pentru implementarea masteratului didactic.  

Şi la interpelările formulate am primit răspunsuri utile atât pentru activitatea legislativă, cât şi pentru a putea răspunde în mod avizat unor solicitări primite la cabinetul de parlamentar.

INTERPELĂRI ADRESATE PRIM-MINISTRULUI

Interpelare adresată Prim-ministrului nr. 2785/b din 24.6.2019 

Situația spitalului regional de urgență de la Iași

Am interpelat premierul României cu privire la unele aspecte legate de spitalele regionale. Am vrut să obțin astfel mai multe lămuriri privind: modul în care se va schimba graficul implementării proiectelor, odată cu solicitarea finanțării suplimentare de la UE, modul în care vor fi finanțate lucrările, perioada în care vor fi scoase la licitație aceste lucrări și, mai ales, calendarul lucrărilor în cazul Spitalului regional Iași, până la finalizare.

AMENDAMENTE, MEMORII ŞI AUDIENŢE

În anul anterior am depus mai multe amendamente la legile care au vizat aspecte din domeniul educaţiei, cercetării, problemelor tineretului şi sportului sau la Legea bugetului de stat şi cea a bugetului asigurărilor sociale.

Plecând de la realitatea că principalul rol al biroului senatorial este protecţia drepturilor şi libertăţilor cetăţeanului în raporturile sale cu administraţia publică, m-am preocupat ca primirea şi examinarea petiţiilor să se realizeze civilizat şi eficient, astfel încât orice cetăţean care vine în instituţie să primească un sprijin, un răspuns sau, în orice caz, o explicaţie.

În afara soluționării problemelor concrete, am realizat unele acţiuni pentru protejarea drepturilor unor segmente de populaţie, atunci când plângerile individuale în acelaşi domeniu erau numeroase (sistemul de învăţământ, sistemul de pensii, sistemul asigurărilor de sănătate, respectarea drepturilor veteranilor de război, relaţia între locatari şi asociaţiile de proprietari, etc.). Probleme ridicate frecvent de petenţi au fost cele referitoare la pensii, solicitând recalcularea acestora în cazul în care acest lucru nu a fost realizat corect.

Biroul de parlamentar a contribuit la soluţionarea conflictelor dintre persoanele fizice şi autorităţile administraţiei publice, pe cale amiabilă, prin mediere, prin dialog. Ca urmare a dezbaterii acestor memorii în cadrul biroului, s-a hotărât fie un răspuns scris către persoanele care ne-au solicitat implicarea, fie au fost formulate adrese către diferite instituţii ale statului cu rol executiv, în vederea obţinerii mai multor date asupra cazurilor pe care le aveam în soluţionare.

Toată activitatea efectuată în cadrul biroului senatorial, în Senat și în comisiile din care fac parte a putut fi urmărită, pe parcursul întregului an, atât pe site-ul www.dorupanescu.ro, cât și pe pagina de facebook www.facebook.com/DoruAdrianPanescu.

CAPITOLUL II – Obiective pentru anul 2020

În activitatea mea parlamentară, la fel ca în anii anteriori, voi încerca să ţin seama de solicitările celor pe care îi reprezint în Parlament, dar şi de contextul politic. Ca obiective generale avute în vedere pentru următoarea sesiune parlamentară, enumăr:

  • Continuarea proiectelor nefinalizate în sesiunea precedentă, mai ales cele privind o nouă Lege a Educaţiei;
  • Întreţinerea de legături permanente şi realizarea colaborării cu toate instituţiile statului în vederea rezolvării rapide şi eficiente a problemelor cetăţenilor;
  • Susținerea obiectivelor propuse pentru asigurarea stabilităţii politice a ţării. 

Priorităţile anului 2020

  • Realizarea unor măsuri legislative coerente pentru domeniul educaţiei şi cercetării ştiinţifice, pentru creşterea calităţii în aceste domenii, inclusiv printr-o finanţare adecvată;
  • Inițierea și dezvoltarea unui demers articulat, împreună cu specialiști din tot spectrul politic, pentru conceperea unei noi Legi a Educaţiei;
  • Susţinerea unor proiecte de infrastructură care se referă la oraşul şi judeţul Iaşi, la zona Moldovei, precum: autostrada Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni, centura de ocolire a oraşului Iaşi, centura de ocolire a oraşului Târgu Frumos, sala polivalentă a oraşului Iaşi, bazin olimpic în Iaşi, modernizarea unor drumuri judeţene, dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii şcolare din zona Moldovei, modernizarea Aeroportului Iaşi,  reabilitarea şi dezvoltarea unor unităţi medicale;
  • Susţinerea unor măsuri pentru un proces electoral democratic şi corect.