fotografie ©rador.ro

 

ACTIVITATE PARLAMENTARĂ 

Formațiune politică:
Partidul Social Democrat

Grupul parlamentar:
Grupul Parlamentar al Partidului Social Democrat

Comisii permanente:
Comisia pentru comunicații și tehnologia informației – Membru de la data de 11.09.2018
Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport – Membru de la data de 05.12.2018

Comisii speciale:
Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru celebrarea Centenarului Marii Uniri și a Războiului pentru Întregirea Neamului – Membru de la data de 28.06.2017

Grupuri de prietenie cu Parlamentele altor state:
Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Bolivariană Venezuela – Președinte de la data de 26.04.2017
Grupul parlamentar de prietenie cu Finlanda – Membru de la data de 26.04.2017
Grupul parlamentar de prietenie cu Japonia – Membru de la data de 26.04.2017

Istoric Comisii Permanente:
Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții – Membru de la data de 11.09.2018, până la data de 04.12.2018
Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport – Secretar de la data de 01.02.2018, până la data de 10.09.2018
Comisia pentru cultură și media – Membru de la data de 22.12.2016, până la data de 04.01.2017
Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții – Membru de la data de 05.01.2017, până la data de 16.01.2017
Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport – Membru de la data de 22.12.2016, până la data de 10.09.2018

 

BILANȚUL ANULUI 2018

  • Iniţiative legislative (44)
  • Declaraţii politice (24)
  • Întrebări (15)
  • Interpelări (3)
  • Luări de cuvânt în plen (43)

În calitate de senator aflat la primul mandat, doresc să îmi respect angajamentul încheiat cu cetăţenii din Circumscripţia electorală nr. 24 Iaşi, prin implicare şi găsirea de soluţii concrete la problemele pe care aceştia le întâmpină.

Acest raport de activitate ilustrează modul în care am încercat să respect angajamentul pe care mi l-am luat în fața ieșenilor din Circumscripția pe care o reprezint și radiografiază munca depusă atât în Senat, cât și în cadrul biroului senatorial din teritoriu, pe tot parcursul acestui an.

 

CAPITOLUL I

1. Activitatea în cadrul Comisiei pentru comunicații și tehnologia informației din Senatul României

Comisia pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei a fost înfiinţată în cadrul Senatului în septembrie 2018, ca urmare a dezvoltării şi importanţei domeniului pentru România și din necesitatea rezolvării unor aspecte legislative privind domeniile respective.

Pe lângă chestiunile organizatorice, de iniţiere a activităţii, în cadrul comisiei s-au dezbătut şi s-au întocmit rapoarte sau au fost date avize pentru o serie de acte normative privind, printre altele:

  • Activitatea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații;
  • Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a Centrului de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică și a Rețelei de centre naționale de coordonare în ceea ce priveşte securitatea cibernetică;
  • Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului privind prevenirea diseminării conținutului online cu caracter terorist;
  • conectarea digitală a Europei cu Asia şi necesitatea unei strategii a Uniunii Europene în acest sens;
  • importanţa şi consecinţe ale introducerii tehnologiei 5G.

Aşa cum rezultă din această enumerare, o parte semnificativă din actele normative discutate au fost legate de prevederi care sunt luate în considerare la nivelul Uniunii Europene. În acest sens, a fost importantă discuţia ce a avut loc în cadrul comisiei cu d-na Maria-Manuela Catrina, secretar de stat în Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale. A rezultat că domeniilor comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei li se va acorda o atenţie deosebită în timpul preşedinţiei României la Consiliul UE.

Din suita de manifestări care vor avea loc în perioada preşedinţiei României este de subliniat întâlnirea care va avea loc la Iaşi, în februarie 2019, pe tema e-Guvernare.

În acest sens, am susţinut în cadrul comisiei importanţa pe care o are în prezent Iaşul ca un centru semnificativ al industriei IT şi în consecinţă legitimitatea ca un număr semnificativ de evenimente ale preşedinţiei României la Consiliul UE să se desfăşoare la Iaşi.

 

2. Activitatea în cadrul Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din Senatul României

În perioada în care am activat în această comisie am analizat circa 150 de petiţii.

Aspectele reclamate au fost diverse, mai frecvent semnalându-se:

  • încălcări ale dreptului de proprietate (litigii privind situaţia unor terenuri);
  • probleme din sistemul judiciar, situaţia din penitenciare;
  • probleme privind modul de calcul al pensiilor;
  • modul de desfăşurare a unor concursuri pentru ocuparea de posturi în adminstraţia publică;
  • despăgubiri pentru cei care lucrează în agricultură;
  • modul de realizare a unor noi construcţii fără respectarea tuturor prevederilor legale;
  • aspecte financiare în domeniul cultural;
  • probleme din sistemul sanitar;
  • probleme privind respectarea drepturilor consumatorilor.

În cadrul comisiei s-au formulat răspunsuri fie pe baza documentaţiei furnizate de petenţi, fie în urma solicitării unor lămuriri de la instituţii având competenţe în domeniile la care s-au referit reclamaţiile. În plus, atunci când a fost cazul, au fost chemaţi pentru a fi audiaţi cei care au făcut reclamaţiile, alături de cei reclamaţi.

Periodic, în plenul Senatului au fost prezentate rapoarte privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții şi modul în care au fost soluţionate problemele semnalate.

 

3. Activitatea în cadrul Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Senatul României

 Comisia pentru pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport are următoarele atribuții:

  1. examinează proiecte şi propuneri legislative care vizează domeniul învăţământului, al cercetării ştiinţifice şi inovării, tineretului şi sportului în vederea elaborării rapoartelor sau avizelor;
  2. solicită rapoarte, informaţii şi documente de la autorităţile publice;
  3. dezbate şi hotărăşte asupra altor probleme transmise de Biroul permanent;
  4. invită la dezbateri reprezentanţi ai autorităţilor publice şi ai altor organisme precum şi specialişti din domeniile de activitate ale comisiei;
  5. ţine şedinţe comune cu alte comisii parlamentare în vederea redactării unui raport comun;
  6. decide asupra modului de soluţionare a petiţiilor care i-au fost repartizate de Biroul permanent sau adresate direct spre examinare;
  7. audiază, în şedinţă comună cu Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a Camerei Deputaţilor, candidaţii pentru funcţia de ministru în a căror atribuţii intră reglementări ce ţin de domeniile de activitate ale comisiei.

În baza acestor atribuţii, în calitate de membru, am participat la dezbaterile pe marginea celor 80 de proiecte și propuneri legislative (48 proiecte transmise pentru raport și 32 proiecte pentru aviz) asupra cărora comisia a fost sesizată.

Activitatea mea s-a desfăşurat în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport în prima sesiune parlamentară a anului şi în finalul sesiunii de toamnă. Fără a face o enumerare exhaustivă, amintesc câteva dintre subiectele care au fost analizate şi transpuse în acte normative:

  1. În ceea ce priveşte învăţământul preuniversitar, s-a acordat o atenţie deosebită unor aspecte precum: diminuarea abandonului şcolar, dezvoltarea învăţământului profesional dual, sprijinirea accesului la educaţie pentru copiii din mediul rural, găsirea de soluţii pentru asigurarea manualelor şcolare, eficientizarea activităţii în liceele agricole, modul de ocupare a funcţiilor de conducere în învăţământul preuniversitar, combaterea violenţei în şcoli, asigurarea învăţământului în limbile minorităţilor naţionale, asigurarea integrării în sistemul educaţional pentru copiii cu necesităţi speciale, modul de funcţionare al ARACIP (Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar), facilitarea schimburilor de elevi şi studenţi între România şi alte ţări.
  2. În privinţa învăţământului superior, subiecte intens discutate au fost: evaluarea şcolilor doctorale, diminuarea/eliminarea fenomenului plagiatelor, asigurarea finanţării pentru bursele studenţilor, modul de organizare şi funcţionare pentru Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS), prevederi legate de organizarea şi patrimoniul Academiei Române (a fost finalizată Legea Academiei Române). De asemenea, au fost abodate subiecte privind aspectele de etică în domeniul cercetării ştiinţifice, modalităţi de finanţare mai eficientă a învăţământului, probleme privind combaterea fenomenului dopajului în sport, facilităţi privind finanţarea unor activităţi sportive.

În concluzie, în cadrul Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport au fost analizate şi finalizate, în anul 2018, un număr semnificativ de propuneri legislative, majoritatea reprezentând modificări şi completări ale Legii Educaţiei Naţionale. Toate aceastea, ca şi discuţiile ample care au avut loc în comisie, discuţii la care au participat şi reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei Naţionale, ai Ministerului Cercetării şi Inovării, ai Ministerului Tineretului şi Sportului, ai Academiei Române, ai sindicatelor din învăţământ, ai elevilor şi studenţilor, constituie o bază de plecare pentru proiectul important care stă în faţa comisiei în anul 2019, anume realizarea unei noi Legi a Educaţiei Naţionale.

În acest sens, mai menţionez că, la iniţiativa d-lui senator Liviu-Marian Pop a fost realizat un studiu comparativ privind reglementările în educaţia naţională în unele state membre ale Uniunii Europene, iar la iniţiativa mea au fost solicitate informaţii privind modul de realizare a cooperării între universităţi şi companii private în alte ţări ale Europei şi respectiv, felul în care laboratoarele de cercetare din universităţi sunt implicate în relaţia companii-universităţi. Documentaţia astfel obţinută va fi, de asemenea, utilă în stabilirea unor principii pe care să le urmărească noua Lege a Educaţiei Naţionale.

De altfel, una dintre preocupările mele constante, încă de la începutul mandatului de senator, a fost creșterea calității învățământului superior românesc. În acest sens, am urmărit cu atenție fiecare măsură din zona legislativă, am sprijinit inițiativele care aduc plus valoare în Educație, am intervenit cu observații atunci când lucrurile nu păreau așezate pe un făgaș potrivit. De asemenea, am avut mai multe intervenții în Parlament, în legătură cu numeroase aspecte care ar trebui îmbunătățite în învățământul universitar. O astfel de intervenție a fost aceea în care, într-o declarație politică susținută în Senat, mi-am făcut cunoscute punctele de vedere privitoare la metodologia propusă de Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) pentru clasificarea universităților românești. Am apreciat că multe aspecte din metodologie sunt binevenite (necesitatea unei clasificări care să separe universitățile în funcție de activitatea desfășurată, o bună definire a criteriilor prin care să se facă această clasificare și racordarea la clasamentele internaționale apreciate în momentul de față). În același timp, am atras atenția asupra faptului că din această metodologie lipsesc trei elemente vitale: modul de colectare a datelor din universități și auditarea acestora; scopul evaluării universităților; o ierarhizare a universităților, în vederea unei finanțări echitabile.

 

4. Activitatea în cadrul Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru celebrarea Centenarului Marii Uniri și a Războiului pentru Întregirea Neamului

Dezbaterile din cadrul comisiei au vizat în principal modul de selecţie şi promovare a proiectelor dedicate Centenarului. În aceste discuţii am argumentat importanța proiectelor propuse atât la nivelul oraşului, cât şi al judeţului Iaşi. Am insistat pentru finanţarea acelor evenimente care au într-adevăr o semnificaţie deosebită pentru Centenarul Marii Uniri şi, respectiv, au un impact în timp – realizarea şi restaurarea unor monumente, editarea de publicaţii, evenimente cu caracter educaţional.

Concret, am facilitat (inclusiv prin discuţii pe care le-am purtat la Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale cu dl. secretar de stat Ion-Ardeal Ieremia) o bună comunicare între minister şi autorităţile locale (atât cele de la Consiliul Judeţean Iaşi, cât şi cele de la Primaria Iaşi), astfel încât procedurile de selecţie şi derulare a proiectelor dedicate Centenarului să fie înţelese şi să fie finalizate cu succes. Dintre proiectele pe care pe care le-am susţinut şi au fost aprobate, aş aminti: reabilitarea monumentului eroilor din Primul Război Mondial din Cimitirul Eternitatea din Iași, realizarea evenimentului Traseul Memoriei, realizarea monumentului „Iaşi – Capitala celor trei Uniri”, reabilitarea şi consolidarea imobilului Casa „General Berthelot”.

 

5. Activitatea biroului senatorial din Iași

În cadrul biroului senatorial, am promovat o politică activă, primind sesizări din partea cetățenilor din circumscripția pe care o reprezint, monitorizând şi încercând să soluționez aceste probleme, unele la nivel local, altele la nivel național. Am avut o deschidere totală, implicându-mă (atât eu, cât şi angajaţii biroului parlamentar) de fiecare dată când a fost necesar.

Am fost întotdeauna adeptul unei activități transparente, bazată pe principiile unui management modern. În cadrul biroului, activitatea senatorială din teritoriu a fost coroborată eficient cu cea întreprinsă la nivel național. Astfel, am încercat mereu să creez un cadru prielnic pentru un dialog constructiv atât cu reprezentanţii ministerelor şi ai autorităţilor din subordinea acestora, cât şi cu reprezentanţii societăţii civile (organizaţii neguvernamentale şi sindicate). În acest sens, în anul 2018, în cadrul biroului senatorial am urmărit:

– identificarea problemele reale ale cetăţenilor din punct de vedere social, economic şi legislativ;

– solicitarea de rapoarte, informaţii şi documente de la autorităţile publice;

– controlarea modului în care ministerele şi celelate organe ale administraţiei publice respectă drepturile omului, conform programului de guvernare aprobat de Parlament;

–  întreţinerea de relaţii cu alte cabinete senatoriale pentru consultare;

– întreţinerea de relaţii internaţionale, prin grupurile de prietenie, pentru promovarea internaţională a judeţului, dar şi a ţării.

Ȋn funcție de solicitările pe care le-am primit la Cabinetul parlamentar, am adresat ȋntrebări/interpelări ori am folosit mecanismul declarațiilor politice pentru a rezolva aceste probleme prin intermediul organelor centrale (ministere) sau ale autorităților locale. Câteva exemple ȋn acest sens sunt prezentate succint ȋn continuare:

  • În luna aprilie 2018, zeci de cetățeni din zona în care este situat cabinetul meu parlamentar (cartierul Tătărași, municipiul Iași) au protestat pentru salvarea spațiului verde din zona Oancea a cartierului Tătărași. Unii dintre ei mi-au solicitat sprijin și soluții la cabinetul parlamentar. Protestul lor a fost îndreptat împotriva construirii a cel puțin trei blocuri cu mai multe nivele pe spațiul verde de pe Esplanada Oancea. M-am adresat Primăriei Municipiului Iași pentru a afla dacă autorizația de construcție este obținută legal, dacă se respectă specificul arhitectural al zonei și am cerut clarificări privind respectarea numărului minim de metri pătrați de spațiu verde din zonă. De asemenea, am contribuit, alături de organizațiile de locatari din zonă, la angajarea unui avocat care să susțină cauza celor care locuiesc ȋn Oancea. Ulterior, am fost informat că proiectul de construcție se va reanaliza şi, foarte probabil, se va renunţa la acesta.
  • Tot din zona Tătărași, am primit cereri de sprijin referitoare la: turnarea unor covoare asfaltice pe porțiuni de drum greu circulabil, instalarea unor treceri de pietoni și semafoare în unele zone cu pericol ridicat de accidente, acțiuni de igienizare a unor zone dintre blocuri, refacerea unor spații de joacă, prelungirea unor trasee de transport ȋn comun sau adăugarea de stații. Am răspuns de fiecare dată, folosindu-mă de pârghiile legale de care dispun, trimițând birourilor specializate din cadrul Primăriei Iași, respectiv din cadrul Companiei de Transport Public Iași, adrese în care am cerut analizarea solicitărilor și găsirea unor soluții potrivite pentru rezolvarea acestora. La toate solicitările am primit răspunsuri, iar ȋn majoritatea cazurilor în aceste răspunsuri au fost precizate și acțiunile ce s-au ȋntreprins pentru soluționarea problemelor.

 

Dintre solicitările primite la Cabinetul Parlamentar care au condus la intervenții către ministere amintesc:

  • solicitarea pentru clarificarea modului de acordare a sporului pentru personalul din muzee (solicitare primită de la Sindicatul Complexului Național Muzeal „Moldova” Iași);
  • solicitarea pentru găsirea unor modalități de ȋncepere a restaurării bisericii – monument istoric „Sfinții Atanasie și Chiril” din Iași (s-a reușit ȋnceperea finanțării);
  • solicitări pentru a susține, ȋn cadrul Comisiei dedicate Centenarului a Parlamentului României, proiecte importante promovate la nivelul municipiului și județului Iași. Datorită intervențiilor mele și discuțiilor pe care le-am purtat cu dl. secretar de stat Ion-Ardeal Ieremia de la Ministerul Culturii și Identității Naționale, au fost deblocate proiecte precum: restaurarea Monumentului Eroilor din Primul Război Mondial din Cimitirul „Eternitatea”, realizarea monumentului „Iași – Capitala celor trei Mari Uniri”, restaurarea Casei „General Berthelot”;
  • solicitări venite din sistemul sanitar pentru rezolvarea unor probleme specifice, precum finalizarea dotărilor pentru secția de bolnavi cu arsuri de la Spitalul „Sfântul Spiridon”, obținerea de fonduri pentru refacerea Institutului de boli cardiovasculare Iași, după incendiul care a avut loc ȋn luna aprilie, clarificări privind controlul infecțiilor intraspitalicești;
  • clarificări privind realizarea autostrăzii Ungheni – Iași – Târgu Neamț – Târgu Mureș;
  • clarificarea și rezolvarea unor probleme privind ȋnvățământul superior, conform unor solicitări primite de la mai multe universități din Iași, de la membri ai comunității academice; amintesc, printre altele, modul de admitere la modulele de pregătire psihopedagogică, organizarea masteratelor didactice, modul de evaluare a școlilor doctorale, modul de clasificare a universităților, accesul liber la rezultatele cercetării științifice, creșterea subvenției pentru studenți, plata unor diferențe salariale, flexibilizarea modului de ȋncadrare a unor profesioniști ȋn universități, modul de calcul al contribuțiilor după schimbările legislative ȋn domeniul fiscal, stadiul construirii celor patru noi cămine studențești ȋn Iași, necesitatea finalizării bazinului de ȋnnot aflat ȋn Campusul studențesc „Tudor Vladimirescu”.

 

INIȚIATIVE LEGISLATIVE (co-inițiator)

L41/2018 Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din cereale

L42/2018 Propunere legislativă privind aprobarea Programului de susţinere a producătorilor din sectorul pescuitului şi acvaculturii

L45/2018 Propunere legislativă pentru modificarea art.18 indice 1 din LEGEA nr.69 din 28 aprilie 2000 a educaţiei fizice şi sportului, cu modificările şi completările ulterioare

L46/2018 Propunere legislativă pentru modificarea art.1 lit.ad) şi a art.42 lit.o) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.407/2006

L50/2018 Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preşcolari şi elevii din clasele I – IV din învăţământul de stat şi confesional

L52/2018 Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice

L66/2018 Propunere legislativă pentru asigurarea strategiei naţionale a României privind menţinerea ciclului nuclear integrat, prin asigurarea materiei prime pentru fabricarea combustibilului nuclear necesar funcţionării unităţilor de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă

L75/5.02.2018 Lege adoptată pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul asigurării pentru accidente de muncă. Legea aceasta acoperă un vid care există în ceea ce privește protejarea voluntarilor care activează în domeniul situațiilor de urgență, domeniu care presupune riscuri majore la orice intervenție. Astfel, este reglementată asigurarea pentru accidente de muncă, precum și securitatea și sănătatea în muncă, chiar dacă activitatea de voluntariat nu constituie obiectul unui raport de muncă în temeiul unui contract individual de muncă. Prin urmare, în cazul unui accident de muncă, spre exemplu, voluntarii vor putea beneficia de pensie de invaliditate.

L87/2018 Propunere legislativă pentru aprobarea Programului de susţinere a crescătorilor de taurine din rasele Bălţata Românească şi Brună

L88/2018 Propunere legislativă privind aprobarea Programului de susţinere a activităţii de reproducţie în sectorul de creştere a bubalinelor

L93/2018 Propunere legislativă pentru aprobarea Programului de încurajare a investiţiilor din zona montană

L94/2018 Propunere legislativă privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea stânelor montane

L95/2018 Propunere legislativă privind Legea muntelui

L108/2018 Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.215/2001 a administraţiei publice locale şi a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali

L132/2018 Propunere legislativă privind Codul administrativ al României

L140/2018 Propunere legislativă privind schimbul de imobile dintre Banca Naţională a României şi statul român, aflate în proprietatea băncii centrale şi, respectiv, în domeniul privat al statului

L149/2018 Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr.268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului

L170/2018 Propunere legislativă pentru completarea art.65 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011

L197/2018 Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.298/2013 privind stabilirea unor măsuri pentru protejarea patrimoniului Muzeului Naţional Filatelic

L219/2018 Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri în domeniul administraţiei publice centrale

L237/2018 Propunere legislativă privind punerea în acord a prevederilor Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, cu deciziile Curţii Constituţionale şi Decizia CEDO din 07 martie 2017 cazul Cerovsek şi Bozicnik contra Sloveniei

L238/2018 Propunere legislativă privind punerea în acord a prevederilor Legii nr.286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, cu deciziile Curţii Constituţionale, Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, Directivei 2014/42/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană

L239/2018 Propunere legislativă privind punerea în acord a prevederilor Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, cu deciziile Curţii Constituţionale, Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, a Directivei 2014/42/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană, precum şi a Deciziilor Curţii Europene a Drepturilor Omului

L254/2018 Propunere legislativă privind transmiterea unei părţi din imobilul „Palatul Parlamentului”, proprietate publică a statului, din administrarea Camerei Deputaţilor în administrarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

L283/2018 Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.104/2008 privind prevenirea şi combaterea producerii şi traficului ilicit de substanţe dopante cu grad mare de risc

L287/2018 Propunere legislativă privind destinaţia unor terenuri şi a construcţiilor edificate pe acestea

L302/2018 Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală

L308/2018 Propunere legislativă privind unele măsuri referitoare la sumele acordate reprezentând ajutoare de urgenţă

L316/2018 Propunere legislativă privind instituirea zilei de 11 iunie Ziua Victoriei Revoluţiei de la 1848 şi a Democraţiei Româneşti

L378/2018 Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea art.82 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011

L384/2018 Propunere legislativă de modificare a Legii concurenţei nr.21 din 30 aprilie 1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.153 din 29 februarie 2016, cu modificările şi completările ulterioare

L385/2018 Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.8/2016 privind înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi

L400/2018 Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare

L407/2018 Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii cooperaţiei agricole nr.566/2004

L427/2018 Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, şi pentru completarea Legii nr.46/2003 privind drepturile pacientului

L484/2018 Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul Fiscal şi a Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii

L497/2018 Propunere legislativă privind transmiterea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Afacerilor Interne, Instituţia Prefectului, Judeţul Olt, în domeniul public al judeţului Olt şi pentru declararea unui bun de interes naţional şi înscrierea acestuia în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea acestuia în administrarea Ministerului Afacerilor Interne, Instituţia Prefectului, Judeţul Olt

L580/2018 Propunere legislativă pentru declararea municipiului Iaşi „Capitala istorică” a României

L588/2018 Propunere legislativă pentru modificarea art.11 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011

L592/2018 Propunere legislativă pentru modificarea alin.(3) al art.25 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011

L593/2018 Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.273/2006 privind finanţele publice locale şi a Legii administraţiei publice locale nr.215/2001

L652/2018 Propunere legislativă pentru modificarea art.66 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011

L736/2018 Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

L751/2018 Propunere legislativă privind completarea articolului I al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2015 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbţiei fondurilor europene nerambursabile, aprobată prin Legea nr.104/2016

 

DECLARAŢII POLITICE

Declarația politică nr. 889/a din 7.2.2018

„Modificarea planului-cadru pentru învățământul liceal, câștiguri și provocări”

Declarația politică nr. 918/a din 14.2.2018  

„Unele observații despre propunerea de clasificare a universităților”

Declarația politică nr. 964/a din 21.2.2018

„Măsuri ale statului român pentru sprijinirea comunității românești din Ucraina”

Declarația politică nr. 1100/a din 20.3.2018

„Controlul psihiatric obligatoriu la angajarea în învățământul preuniversitar”

Declarația politică nr. 1129/a din 28.3.2018

„Împlinirea a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România”

Declarația politică nr. 1167/a din 4.4.2018

„Salvarea unuia dintre monumentele vechi ale Iașului”

Declarația politică nr. 1224/a din 18.4.2018

„Necesitatea remedierii rapide a situației de la Institutul de Boli Cardiovasculare Iași”

Declarația politică nr. 1261/a din 25.4.2018

„Bazinul olimpic din Iași, o realitate care pare din ce în ce mai apropiată”

Declarația politică nr. 1293/a din 3.5.2018

„Sprijin constant al Secretariatului de Stat pentru Culte pentru comunitățile religioase românești din diaspora”

Declarația politică nr. 1320/a din 9.5.2018

„Sprijin pentru copiii cu autism”

Declarația politică nr. 1382/a din 23.5.2018 

„O plângere penală aberantă a liderului PNL”

Declarația politică nr. 1419/a din 30.5.2018 

„Expoziții itinerante în muzeele românești, cu o istorie povestită altfel în anul centenar”

Declarația politică nr. 1644/a din 3.10.2018

„Provocări la început de an universitar”

Declarația politică nr. 1677/a din 10.10.2018

„Necesitatea unor măsuri legislative pentru ameliorarea situației persoanelor vârstnice și reducerea dificultăților din sistemul de îngrijiri paliative”

Declarația politică nr. 1707/a din 17.10.2018 

„Orașul Iași, capitală istorică a României – justificări istorice, culturale și aspecte pragmatice”

Declarația politică nr. 1755/a din 24.10.2018 

„Programul «Investește în tine» – beneficii majore în planul dezvoltării personale a tinerilor”

Declarația politică nr. 1775/ a din 31.10.2018

„O soluție așteptată pentru salvarea patrimoniului cultural național”

Declarația politică nr. 1809/a din 7.11.2018

„Reglementări importante privind regimul spațiilor verzi în intravilan”

Declarația politică nr. 1831/a din 14.11.2018

„Un pas în soluționarea situației acoperirii cu servicii medicale în mediul rural”

Declarația politică nr. 1866/a din 21.11.2018

„Atenția care trebuie acordată pregătirii cadrelor didactice”

Declarația politică nr. 1896/a din 28.11.2018

„1 decembrie 2018, Centenarul Marii Uniri – limba română, axul întregirii țării”

Declarația politică nr. 1927/a din 5.12.2018

„Coeziunea între statele membre, miza României în exercitarea Președinției Consiliului Uniunii Europene”

Declarația politică nr. 1962/a din 12.12.2018

„Angajarea profesioniștilor în universități – o necesitate”

Declarația politică nr. 1992/a din 19.12.2018

„Cercetarea românească, o poartă deschisă spre Europa”

 

Declarația politică nr. 889/ a din 7.2.2018  

Declarația politică privitoare la câștigurile și provocările pe care variantele de modificare a planului cadru în învățământul liceal, filiera teoretică, le generează, a fost inițiată pentru a arăta că mă bucură deschiderea către includerea unui stil non-formal de predare și învățare în educaţia românească. De asemenea, văd în aceste variante de modificare calea către o mai profundă specializare a elevilor, în funcție de profilul ales, dar și o mai mare flexibilitate în alegerea traseului educaţional.

 

Declarația politica nr. 918/a din 14.2.2018

Este legată de unele observații despre propunerea de clasificare a universităților. Mi-am făcut cunoscute punctele de vedere privitoare la metodologia propusă de Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) pentru clasificarea universităților românești. Am apreciat că multe aspecte din metodologie sunt binevenite (necesitatea unei clasificări care să separe universitățile în funcție de activitatea desfășurată, o bună definire a criteriilor prin care să se facă această clasificare și racordarea la clasamentele internaționale apreciate în momentul de față). În același timp, am atras atenția asupra faptului că din această metodologie lipsesc trei elemente vitale: modul de colectare a datelor din universități și auditarea acestora; scopul evaluării universităților; o ierarhizare a universităților, în vederea unei finanțări echitabile.

 

Declarația politică nr. 964/a din 21.2.2018

Am vorbit despre măsurile statului român pentru sprijinirea comunității românești din Ucraina, amintind eforturile legislative care s-au făcut până acum în această direcție. Dar, în același timp, am subliniat necesitatea susținerii demersurilor asociațiilor românești din Ucraina, în strădania lor de a prezerva ideea de apartenență la spațiul românesc. Două exemple, în acest sens, sunt relevante: restaurarea casei lui Aron Pumnul, de la Cernăuți, acolo unde comunitatea românească dorește înființarea unui muzeu „Mihai Eminescu” și sprijinirea activității Școlii Populare de Artă din Cernăuți.

 

Declarația politică nr. 1100/a din 20.3.2018

Am cerut ferm colegilor mei să purcedem la urgenta modificare și completare a HG 1169/2011, astfel încât cadrele didactice să fie obligate să facă atât o testare psihologică, cât și una psihiatrică, la angajarea în învățământ, dar și periodic, la intervale bine definite.

 

Declarația politică nr. 1129/a din 28.3.2018

Am susținut declarația referitoare la împlinirea a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, cu gândul unui omagiu istoric adus făuritorilor întregirii.

 

Declarația politică nr. 1167/a din 4.4.2018

Am pledat pentru salvarea unuia dintre monumentele vechi ale Iașului, respectiv pentru alocarea urgentă de fonduri în vederea consolidării și restaurării Bisericii „Sfinții Atanasie și Chiril”din Iași, azi aproape de colaps.  

 

Declarația politică nr. 1224/a din 18.4.2018

Am subliniat necesitatea remedierii rapide a situației de la Institutul de Boli Cardiovasculare Iași, solicitând demararea în regim de urgență a procedurilor de deblocare de fonduri pentru reparațiile necesare după incendiu și pentru dotarea tehnică cu echipamente medicale, astfel încât să nu rămână neacoperită, din punct de vedere medical, o atât de numeroasă populație, cum este cea din zona Moldovei.

 

Declarația politică nr. 1261/a din 25.4.2018

O declarație politică pe tema necesității finalizării Bazinului Olimpic pe care Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași a început să-l construiască în urmă cu 25 de ani și care azi este gata doar în proporție de 70-80%.

 

Declarația politică nr. 1293/a din 3.5.2018

Declarația politică referitoare la oferirea de sprijin constant de către Secretariatul de Stat pentru Culte pentru comunitățile religioase românești din diaspora.

 

Declarația politică nr. 1320/a din 9.5.2018

Copiii cu autism reprezintă, azi, în România, una dintre categoriile de pacienți cele mai vulnerabile. Necesitând terapie neîntreruptă, costurile se ridică la sume mari, pe care, în cele mai multe dintre cazuri, familiile nu le pot suporta. Copiii pierd, astfel, șansa unei vieți apropiată de normalitate. Am adus în atenția colegilor mei, senatori, această problemă sensibilă, solicitându-le sprijinul pentru a demara măsuri în vederea stabilirii accesului real la decontarea terapiilor psihologice. De asemenea, am susținut necesitatea creării de centre destinate activităților cu astfel de copii și necesitatea existenţei unui cadru legislativ favorabil, cu prevederi clare, în vederea integrării în procesul educaţional a copiilor cu autism.

 

Declarația politică nr. 1382/a din 23.5.2018 

Am respins, cu argumente, acțiunea întreprinsă de dl. Ludovic Orban, liderul PNL, care a depus o plângere penală împotriva premierului României. Mi-am exprimat regretul că Anul Centenarului, care ar fi trebuit să fie unul al consensului, al schimbului de idei constructive, a fost un an în care unele forţe și-au propus  ca singur scop să obţină înlăturarea coaliţiei aflată la guvernare.

 

Declarația politică nr. 1419/a din 30.5.2018 

Declarația politică „Expoziții itinerante în muzeele românești, cu o istorie povestită altfel în anul centenar” a fost susținută pentru a atrage atenția asupra oportunității organizării unor expoziții itinerante, cu obiecte aflate în depozitele diferitelor muzee, în decursul Anului Centenar.

 

Declarația politică nr. 1644/a din 3.10.2018

Prin declarația „Provocări la început de an universitar” am dorit să transmit cu încredere că noi, cei care legiferăm, vom reuși să finalizăm toate proiectele începute, care vizează domeniul educației și de care cu toții, ca societate, avem atâta nevoie.

 

Declarația politică nr. 1677/a din 10.10.2018

Am adus în atenția colegilor mei problemele cu care se confruntă, în România, persoanele vârstnice, cele mai stringente fiind cele legate de asistența socială și medicală. Altfel spus, e nevoie de eforturi mai mari din partea statului pentru a ajunge la un număr satisfăcător de azile sau cămine de bătrâni, mai ales în mediul rural, dar și pentru a spori numărul de paturi din spitalele publice destinate îngrijirilor paliative.

 

Declarația politică nr. 1707/a din 17.10.2018 

Prin declarația politică „Orașul Iași, capitală istorică a României – justificări istorice, culturale și aspecte pragmatice”, susținută în Senat, mi-am exprimat speranța că acest statut nu va rămâne doar un element decorativ pe blazonul orașului. Ci că va avea implicații în dezvoltarea acestuia. Și că la Iași, Capitală Istorică a țării, se va putea ajunge circulând pe Autostrada A8.

 

Declarația politică nr. 1755/a din 24.10.2018 

Am apreciat, în această declarație politică, programul „Investește în tine”, inițiat de Guvern, subliniind că, fiind vorba despre împrumuturi garantate de stat, la o dobândă avantajoasă, cu o perioadă de grație generoasă, acestea ar putea constitui un impuls bun în formarea unei întregi generații. Astfel de finanțări se practică de decenii în țările occidentale și constituie pentru studenții și tinerii cercetători o șansă reală de a ajunge să activeze în domeniile dorite sau să urmeze cariera la care au visat.

 

Declarația politică nr. 1775/a din 31.10.2018

În declarația politică „O soluție așteptată pentru salvarea patrimoniului cultural național”, pe care am susținut-o în plenul Senatului, mi-am exprimat speranța că Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale va avea, prin Proiectul de lege privind Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.76/2018, pentru aprobarea Programului de investiţii în domeniul culturii, pârghiile necesare pentru a finanța și proiecte care să stabilească câte monumente istorice există în prezent în România, câte au nevoie de restaurare, câte trebuie să beneficieze de intervenții în regim de urgență.

 

Declarația politică nr. 1809/a din 7.11.2018

Am susținut această declarație pentru a sublinia importanța legii 24/2007, privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor. Proiectul aduce precizări clare cu privire la definirea a ceea ce numim spațiu verde în intravilanul localităților, la categoriile de teren ce intră în această definiție, dar stipulează și obligațiile proprietarilor (fie că este vorba despre municipalitate, administrație publică locală, persoane fizice sau juridice). De asemenea, conform acestui proiect nu se pot da autorizații pentru construcții provizorii sau permanente pe spațiile verzi, iar închirierea acestor spații se poate face numai dacă cel care închiriază păstrează regimul de spațiu verde.

 

Declarația politică nr. 1831/a din 14.11.2018

În declarația politică pe care am susținut-o în Senat, am încercat să atrag atenția asupra problemelor grave, a decalajelor vizibile, existente între mediul rural și cel urban atunci când vorbim despre acoperirea cu servicii medicale.

 

Declarația politică nr. 1866/a din 21.11.2018

Există situații când, din motive legate de lipsa de coordonare între diverse verigi ale sistemului de educație, se creează falii între programele școlare, spre exemplu, și pregătirea cadrelor didactice pentru a preda în acord cu aceste programe. Concret, un raport al Institutului de Științe ale Educației publicat recent arată că, la ciclul gimnazial, deși au fost elaborate noi programe școlare încă din 2013, profesorii nu au fost formați în spiritul acestor programe. Institutul de Științe ale Educației pune acum la punct un proiect amplu, în cadrul căruia vor fi formați 55.000 de profesori. Această stare de fapt m-a determinat să susțin o declarație politică prin care să atrag atenția aupra necesității unor măsuri legislative și executive consecvente, astfel încât formarea profesorilor să înceapă cât mai repede.

 

Declarația politică nr. 1896/a din 28.11.2018

În declarație politică dedicată Centenarului Marii Uniri am subliniat importanţa limbii române, ca element de care s-a ţinut seama în urmă cu o sută de ani. Astfel, lingviștii Academiei Române au demonstrat că unitatea neamului vine şi din limba vorbită. Azi, pentru a ne salva identitatea trebuie să nu uităm hotarele trasate de limba română şi în acest sens am dat exemple, privind însemnătatea limbii vorbite, a învăţământului şi culturii în zonele din afara graniţelor ţării, în care se află români – Basarabia şi Bucovina.

 

Declarația politică nr. 1927/a din 5.12.2018

Toate eforturile structurilor guvernamentale, privind procedura de preluare, de către România, a Președinției Consiliului Uniunii Europene, pot fi evaluate vizitând site-ul www.romania2019.eu , dedicat acestui eveniment. Ca membru al Comisiei pentru comunicații și tehnologia informației din Senatul României, consider de mare importanță manifestările care vor fi organizate în centrele domeniului informaticii din țară (în mod special a Iaşului), în 2019, dedicate unor domenii strategice: comerț electronic, reziliență urbană-smart city, e-health, e-guvernare. Am subliniat, în această declarație politică, importanța etapelor pregătitoare preluării mandatului Președinției Consiliului UE.

 

Declarația politică nr. 1962/a din 12.12.2018

Am tras un semnal de alarmă asupra necesității de a interveni, pe cale legislativă, pentru a putea angaja profesioniști în universități, care să desfăşoare activităţi în cadrul orelor de seminar, laborator sau cursuri practice; o asemenea măsură poate ajuta învățământul românesc să devină performant și pragmatic. Universitățile românești se confruntă, de ani buni, cu o criză acută de personal, apelând adesea la cadre didactice asociate, remunerate în regim de plată cu ora. În această categorie intră atât cadre universitare angajate ale altor universități, cât și profesioniști din diverse domenii de activitate. Din cauza cadrului legislativ inflexibil, profesioniștii care nu sunt absolvenți de doctorat pot fi cadre didactice asociate doar la ciclul de licenţă şi pentru anumite tipuri de activităţi. Însă, în facultățile vocaționale, cum sunt cele de Teatru, Regie, Artă sau Jurnalism, un actor, un regizor, un pictor, un jurnalist profesionist poate să împărtășească foarte bine cunoștințe din domeniul lui de expertiză, mai ales practic. Aceeași situație este valabilă și în facultățile tehnice.

 

Declarația politică nr. 1992/a din 19.12.2018

S-au auzit tot mai mult, în spațiul public, voci care acuzau un anume euroscepticism în rândul românilor, o anumită tendință de depărtare de Uniunea Europeană (UE). În acest context, am susținut în plenul Senatului, o declarație politică, subliniind ideea apartenenței ferme la Uniunea Europeană, cu păstrarea identității noastre naționale. În sprijinul acestei idei am adus chiar exemplul Cercetării, domeniu pe care-l cunosc bine și care, fără a fi conectat la curentul european al științei, n-ar însemna nimic astăzi.

 

ÎNTREBĂRI 

Întrebarea nr. 1051/a din 5.2.2018

Clarificări privind sporul pentru condiții de muncă a personalului din muzee

Întrebarea nr. 1082/a din 12.2.2018

Recomandarea nr.8/23.03.2017 a Avocatului Poporului referitoare la încălcarea prevederilor constituționale privind dreptul la un nivel decent de trai, prevăzut de art.47 din Constituția României

Întrebarea  nr. 1261/a din 12.3.2018

Sprijin financiar pentru consolidarea unei biserici-monument istoric din Iași

Întrebarea nr. 1349/a din 26.3.2018

Situația Autostrăzii A8, Tîrgu Mureș-Iași-Ungheni

Întrebarea nr. 1482/a din 23.4.2018

Probleme privind parcurgerea celui de-al doilea modul de pregătire psihopedagogică

Întrebarea nr. 1552/a din 7.5.2018 

Soluții de aplicare a noilor recomandări ale Comisiei Europene referitoare la politicile privind „open science’’

Întrebarea nr. 1627/a din 22.5.2018  

Temeiurile legale de acordare a statutului de uniune de creație Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România

Întrebarea nr. 1974/a din 8.10.2018

Creșterea subvenției pentru linia de buget cămine-cantine în universitățile din România

Întrebarea nr. 2002/a din 15.10.2018

Situația masteratelor didactice

Întrebarea nr. 2067/a din 29.10.2018

Situația funcționării centrelor pentru pacienții cu arsuri grave

Întrebarea nr. 2101/a din 5.11.2018

Ocuparea posturilor din sistemul sanitar

Întrebarea nr. 2131/a din 12.11.2018

Situația proiectelor de cercetare finanțate din fonduri europene la nivelul universităților și al institutelor de cercetare din România

Întrebarea nr. 2162/a din 19.11.2018

Calcularea și impozitarea indemnizației de hrană pentru personalul din universitățile de stat

Întrebarea nr. 2227/a din 3.12.2018

Calculul majorărilor salariale cu 50% din salariul de bază pentru personalul din echipele de proiecte finanțate din fonduri 

Întrebarea nr. 2287/a din 17.12.2018

Situația manualelor auxiliare

 

Întrebarea nr. 1051/a din 5.2.2018

Clarificări privind sporul pentru condiții de muncă a personalului din muzee

Am adresat ministrului Culturii o întrebare referitoare la cuantumul sporurilor care vor fi stabilite pentru salariații din familia ocupaţională de funcţii bugetare CULTURĂ (muzeografi, restauratori, conservatori, supraveghetori), angajați care lucrează în condiții ridicate de toxicitate și care sunt adesea afectați, din acest motiv, de boli profesionale cronice.

 

Întrebarea nr. 1082/a din 12.2.2018

Recomandarea nr.8/23.03.2017 a Avocatului Poporului referitoare la încălcarea prevederilor constituționale privind dreptul la un nivel decent de trai, prevăzut de art.47 din Constituția României

O problemă pe care am căutat să o rezolv este legată de situația în care se află multe persoane care au obținut venituri, înainte de 1989, calculate în așa-numitul „acord global” (ore de muncă lucrate peste norma zilnică). Acestor persoane, deși li s-a reținut contribuția corespunzătoare pensiei la momentul respectiv, nu le-a fost luată în calcul la stabilirea pensiei, chiar dacă s-au adresat inclusiv instanțelor de judecată. Pentru a face lumină în această chestiune, am făcut mai întâi o interpelare la Ministerul Muncii, iar apoi am trimis scrisori către Casa Națională de Pensii și Avocatul Poporului. Răspunsul primit de la Avocatul Poporului a fost favorabil, în sensul că a formulat o recomandare Casei Naţionale de Pensii în vederea iniţierii demersurilor legale de recunoaştere a drepturilor care se cuvin persoanelor care au realizat venituri în acord global, fără a mai fi necesară intervenţia instanţelor de judecată. Am adresat, în Senat, o întrebare președintelui Casei Naționale de Pensii Publice, Robert Stănescu, prin care l-am rugat să-mi comunice care este stadiul implementării recomandării formulate de Avocatul Poporului.

 

Întrebarea nr. 1261/a din 12.3.2018

Prin întrebarea adresată ministrului Culturii și Identității Naționale, George Ivașcu, dar și domnului Victor Opaschi, de la Secretariatul de Stat pentru Culte am dorit să aflu dacă pot fi alocate, în regim de urgenţă, fondurile necesare prevenirii colapsului în cazul Bisericii „Sfinții Atanasie și Chiril” din Iași. Conform ultimei expertize tehnice, aceasta se prezenta în cel mai grav stadiu de degradare dintre toate monumentele istorice din Iaşi și risca să se prăbușească.

 

Întrebarea nr. 1349/a din 26.3.2018

În întrebarea adresată ministrului transporturilor, Lucian Șova, am cerut lămuriri clare despre situaţia Autostrăzii A8, Tîrgu Mureş – Iaşi – Ungheni: care sunt paşii necesari pentru realizarea autostrăzii A8?; s-a repus în discuţie realizarea din nou a studiilor de fezabilitate?; se vor folosi cele vechi?; s-au mai purtat discuţii cu reprezentanţii Băncii Europene de Investiţii?; care este în momentul de faţă, la nivelul Ministerului Transporturilor, interesul faţă de o autostradă care să lege Moldova de restul ţării?; care este calendarul de proiectare, licitare şi începere a lucrărilor pentru tronsonul de autostradă Ungheni – Iaşi – Tîrgu Neamţ, tronson care ar însemna un prim pas pentru realizarea legăturii între Moldova (şi mă refer inclusiv la Republica Moldova) şi restul ţării?

 

Întrebarea nr. 1482/a din 23.4.2018

Unele prevederi ale Ordinului de Ministru nr.3.550/2.05.2017 stipulează că un viitor cadru didactic poate urma al doilea modul de pregătire psihopedagogică, obligatoriu dacă dorește să predea în învățământul superior, doar cu condiția „absolvirii unui program de master în domeniul diplomei de studii universitare de licență”. Această reglementare impune limitări și creează inechitate pentru cazuri de interdisciplinaritate clare. Consider esențială soluționarea acestei probleme și, de aceea, i-am adresat, în plenul Senatului, o întrebare ministrului Educației, Valentin Popa, rugându-l să precizeze ce posibilităţi ia în calcul pentru a rezolva situația.

 

Întrebarea nr. 1552/a din 7.5.2018

Comisia Europeană a adoptat, pe 25 aprilie, o serie de recomandări pentru accesul la rezultatele științifice și pentru protejarea acestora. Practic, timpul necesar unei informații importante, unei descoperiri științifice relevante, să ajungă să fie distribuită va trebui considerabil redus. Am formulat și adresat o întrebare pe această temă ministrului Cercetării și Inovării, rugându-l să precizeze ce măsuri va lua ministerul pe care îl coordonează pentru a pune în aplicare recomandările Comisiei Europene cu privire la sistemul „open science”.

 

Întrebarea nr. 1627/a din 22.5.2018

Am susținut în plenul Senatului, o întrebare adresată președintelui Academiei Române, prof. univ. dr. Aurel Pop, cu privire la modul în care această instituție a răspuns solicitării de „autentificare de creație a jurnalismului și publicisticii”, formulată în 2013 de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR). Solicitarea UZPR a venit pe fondul existenței Legii 8/2006, privind instituirea unei indemnizații pentru pensionarii sistemului public care sunt și membri ai uniunilor de creatori de utilitate publică. După obținerea statului de „uniune de creatori”, în 2016 UZPR a obținut modificarea acestei legi, astfel că și jurnaliștii, membri ai UZPR (singura uniune de creatori din domeniul jurnalismului, de utilitate publică) pot beneficia de pensie specială. Dar această uniune, autoproclamată a „ziariștilor profesioniști”, nu este reprezentativă pentru breasla presei și nu este girată de nicio altă organizație profesională din domeniu. În octombrie 2017, în UZPR erau înscriși 2.000 de membri din care 750 sunt pensionari. Majoritatea membrilor sunt foști jurnaliști proveniți din presa comunistă sau din presa militară și nu sunt reprezentativi pentru jurnalismul românesc. Aceștia s-au format şi au lucrat în perioada comunistă, când reperele profesiei erau altele, comparativ cu cele ale jurnalismului de piaţă (de cerere şi de ofertă).  În aceste condiții, i-am cerut președintelui Academiei Române câteva lămuriri:

1. Considerați că rezoluția din 18.04.2013 a Academiei Române, privind „autentificarea de creație a jurnalismului și publicisticii” a fost suficient de bine argumentată? Ar putea acesta să fie reevaluată, având în vedere că evaluarea calității actului jurnalistic rămâne la bunul plac al unei Uniuni cu statut de monopol, nereprezentativă pentru acest domeniu?

2. De ce instrumente dispune, legal, Academia Română, pentru a stabili dacă UZPR îndeplinește criteriile de încadrare în ceea ce numim „uniune de creație artistică”?

 

Întrebarea nr. 1974/a din 8.10.2018

Am adresat ministrului interimar al Educației, Rovana Plumb, o întrebare prin care am solicitat lămuriri în privința sumei alocate pentru bugetul cămine-cantine în perioada 2014-2018 și a intențiilor Ministerului Educației de a crește valoarea acestei subvenții.

 

Întrebarea nr. 2002/a din 15.10.2018

Întrebare referitoare la situația masteratelor didactice, adresată ministrului interimar al Educației Naționale, Rovana Plumb a fost justificată de o serie de discuţii şi declaraţii repetate, pe acest subiect, fără a se ajunge la o variantă clară. În consecinţă, am întrebat: care este forma pe care o vor lua aceste masterate, cum vor fi organizate și ce universități vor avea dreptul să le desfășoare? ce se va întâmpla cu Departamentele pentru Pregătirea Personalului Didactic? dacă masteratele didactice vor putea fi urmate independent sau numai după masteratele profesionale? şi de când vor fi implementate aceste programe? 

 

Întrebarea nr. 2067/a din 29.10.2018

S-a vorbit în spațiul public despre centrele destinate Marelui Ars, pe care Ministerul Sănătății le dorește înființate la nivel național. În acest context, de la tribuna Senatului, am adresat și eu, ministrului Sănătății două întrebări punctuale, legate atât de starea în care se află acum centrul de la Iași, destinat bolnavilor cu arsuri grave, dar și de stadiul procedural în care se află celelate patru centre din țară, pentru a înțelege la ce resurse de infrastructură s-ar putea apela în cazul unei situații catastrofale.

 

Întrebarea nr. 2101/a din 5.11.2018

Modul de organizare a concursurilor pentru ocuparea posturilor în sistemul sanitar, în ultimii ani, a fost destul de subiectiv, dezavantajând concurența corectă. Această stare de fapt a generat consecințe ce se reflectă în modul în care sunt îngrijiți pacienții, dar și în acuratețea actului medical. Pentru a vedea ce soluții are ministerul de resort în rezolvarea acestei situații, am adresat, în Senat, doamnei ministru Sorina Pintea întrebarea numită „Ocuparea posturilor din sistemul sanitar”.

 

Întrebarea nr. 2131/a din 12.11.2018

Pentru a înțelege care e situația reală, în acest moment, în cercetare, am adresat ministrului Cercetării și Inovării, Nicolae Hurduc, o serie de întrebări punctuale, referitoare la numărul total de contracte de cercetare, din universități și institute de cercetare, finanțate din fonduri europene și la suma atrasă prin aceste finanțări în 2018.

 

Întrebarea nr. 2162/a din 19.11.2018

Potrivit Legii cadru 153/28.06.2017, începând cu 1 decembrie 2018, ordonatorii de credite acordă obligatoriu, lunar, indemnizații de hrană. Legea prevede că de aceste indemnizații ar trebui să beneficieze și personalul din învăţământul superior de stat. Totuși, niciun act normativ nu clarifică modul de acordare a respectivelor beneficii, dar mai ales cum se calculează, în aceste cazuri, contribuțiile la sănătate, asigurări sociale și impozitul pe venit. Preocupat de aceste lucruri, pentru a le lămuri, am adresat în Senat, câteva întrebări punctuale ministrului Finanțelor Publice, Eugen Orlando Teodorovici.

 

Întrebarea nr. 2227/a din 3.12.2018

Prin Legea cadru nr. 153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt majorate, cu până la 50%, salariile personalului cooptat în echipele de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile. Având în vedere aceste majorări, i-am solicitat ministrului Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, lămuriri privind metodologia de aplicare a acestor.

 

Întrebarea nr. 2287/a din 17.12.2018

Am adresat ministrului Educației Naționale, Ecaterina Andronescu, o întrebare la care aștept un răspuns concret, precis: „În ce măsură are în vedere Ministerul Educației Naționale instituirea unui mecanism mai eficient de control al manualelor auxiliare și cum ar trebui să funcționeze acesta?”.

 

INTERPELĂRI

Interpelarea nr. 1246/a din 5.3.2018

Verificarea şi monitorizarea substanţelor de curăţenie şi dezinfecţie din unităţile spitaliceşti

Interpelarea nr. 1473/a din 16.4.2018

Soluţionarea problemelor apărute la Institutul de Boli Cardiovasculare Iaşi după incendiul din data de 11 aprilie

Interpelarea nr. 2276/a din 10.12.2018 

Situația construirii celor 30 de cămine studențești la nivel național

 

Interpelarea nr. 1246/a din 5.3.2018

Interpelare adresată ministrului Sănătății, cu privire la oportunitatea înfiinţării, în subordinea Ministerului Sănătăţii, a unui laborator cu rol de verificare şi monitorizare a biocidelor, în condițiile în care un astfel de laborator nu există, în prezent, în România.

 

Interpelarea nr. 1473/a din 16.4.2018

Am interpelat ministrul Sănătății, Sorina Pintea, cu privire la: capacitatea Ministerul Sănătății de a dota Institutul de Boli Cardiovasculare (IBCV) Iași cu aparatură medicală esențială (stație de sterilizare, spre exemplu); termenul de redare a IBCV Iaşi circuitului medical național; pârghiile legale prin care ministerul ar putea sprijini financiar refacerea secțiilor afectate de apa infiltrată în urma intervenției pompierilor, după incendiul de la Spitalul „C.I. Parhon”, spital în care funcționează și IBCV. Este vorba de faptul că spațiile destinate cazării pacienților și cele în care se desfășurau activități medicale, depozitul de materiale sanitare, blocul operator și Secția de Anestezie și Terapie Intensivă au fost grav afectate la incendiu. 

 

Interpelarea nr. 2276/a din 10.12.2018 

În planul pe 2017 al Companiei Naționale de Investiții era prinsă construirea a 30 de cămine noi în universitățile din toată țara. Patru dintre aceste cămine urmau să fie construite și la Iași, câte unul pentru fiecare universitate în parte. La nivelul Iașului au fost raportate mai multe întârzieri în ceea ce privește procedura de obținere a autorizațiilor din partea fiecărei universități.

În aceste condiții, am interpelat, în plenul Senatului, ministrul Educației Naționale, solicitând răspuns la câteva întrebări:

– care este stadiul construirii celor 30 de cămine la nivel național și care este valoarea totală a investiției?

– se va respecta termenul de finalizare din 2019?

– care este stadiul construcției fiecăruia dintre cele patru cămine din Iași?

 

CAPITOLUL II

Amendamente, memorii şi audienţe

În anul anterior am depus mai multe amendamente la legile care au vizat aspecte din domeniile educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului sau la Legea bugetului de stat şi cea a bugetului asigurărilor sociale.

Plecând de la realitatea că principalul rol al biroului senatorial este protecţia drepturilor şi libertăţilor cetăţeanului în raporturile sale cu administraţia publică, ne-am preocupat ca primirea şi examinarea petiţiilor să se realizeze civilizat şi eficient, astfel încât orice cetăţean să primească un sprijin, un răspuns sau, în orice caz, o explicaţie.

În afara preocupărilor pentru soluţionarea problemelor concrete, am realizat unele acţiuni pentru protejarea drepturilor unor segmente de populaţie, atunci când plângerile individuale în acelaşi domeniu erau numeroase (sistemul de învăţământ, sistemul de pensii, sistemul asigurărilor de sănătate, respectarea drepturilor veteranilor de război, relaţia între locatari şi asociaţiile de proprietari, etc.).

Probleme ridicate frecvent de petenţi au fost cele referitoare la pensii, solicitând recalcularea acestora în cazul în care acest lucru nu a fost realizat corect.

Biroul de parlamentar a contribuit la soluţionarea conflictelor dintre persoanele fizice şi autorităţile administraţiei publice, pe cale amiabilă, prin mediere, prin dialog. Ca urmare a dezbaterii acestor memorii în cadrul biroului, s-a hotărât fie un răspuns scris persoanelor care ne-au solicitat implicarea, fie au fost formulate adrese către diferite instituţii ale statului cu rol executiv în vederea obţinerii mai multor date asupra cazurilor pe care le aveam în soluţionare.

De asemenea, site-ul personal www.dorupanescu.ro este actualizat în permanență, astfel încât cetăţenii îmi pot urmări activitatea parlamentară și din teritoriu. Cei care doresc să intre în contact cu mine au la dispoziție pagina de Facebook www.facebook.com/DoruAdrianPanescu, dar și adresa oficială de e-mail.

 

CAPITOLUL III

Activități în cadrul grupurilor parlamentare şi interparlamentare

 În perioada anului 2018, pe lângă şedinţele de plen şi de comisii, am participat la diferite conferinţe, seminarii, mese rotunde, dezbateri publice, toate având subiecte de interes naţional. Pot menţiona în acest sens dezbaterile pe probleme ale educaţiei şi cercetării ştiinţifice, cele privind sărbătorirea Centenarului Marii Uniri, preluarea de către România a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, dezbaterile din cadrul Comisiei de Dialog Social de pe lângă Prefectura Iaşi.

O acţiune deosebită a fost aceea că, după  mai multe serii de discuții constructive pe care le-am avut cu ministrul Teodor Meleșcanu, am reușit să sprijin aducerea la Iași a unei prețioase piese aflată în patrimoniul Ministerului Afacerilor Externe, sabia de învestitură a domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Sabia a fost expusă la Muzeul Unirii din Iași, fostă reședință a lui Cuza, în perioada 27 aprilie – 8 iulie 2018.

În calitate de președinte al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Bolivariană Venezuela, am urmărit și urmăresc cu atenție sporită evenimentele din această țară. Cred că, prin discuții constructive și prin diplomație politică, clasa politică venezueleană, puternic scindată acum, va găsi drumul spre democrație. Este poziția pe care am exprimat-o și public, în comunicatul de presă formulat împreună cu d-na senator Gabriela Crețu, Președinta Comisiei pentru afaceri europene, în contextul internațional nu foarte favorabil diminuării tensiunilor din acest stat.

De asemenea, grupul parlamentar de prietenie cu republica Bolivariană Venezuela, pe care îl conduc, a avut o întrevedere cu Excelența sa Victor Ramon Carazo, ambasadorul acestei țări în România. Am trecut în revistă principalele acțiuni ale Grupului de prietenie, de la înființarea sa, în aprilie 2017, subliniind preocuparea pe care atât eu, cât și doamna senator Gabriela Creţu, președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Senatul României, am avut-o pentru situația din Venezuela.

Poziția noastră a fost, de altfel, evidențiată și în cele două comunicate de presă pe care le-am făcut publice. I-am explicat Excelenței Sale că România susține necesitatea stabilirii unui dialog constructiv între guvern și partidele de opoziție, în vederea asigurării cadrului democratic adecvat pentru soluţionarea, pe cale paşnică, prin negociere directă, a actualei crize politice, economice şi umanitare din Venezuela. Totodată, am reamintit că România, la fel ca și celelalte state membre ale UE, nu poate interveni în treburile interne ale Venezuelei și că acționează în solidar, conform unor decizii luate prin consens, referitor la toate temele de politică externă, nu doar în cazul Venezuelei. La acest consens se ajunge grație unor valori și principii comune, legate de respectarea drepturile omului și garantarea libertăților cetățenești, libertăţii de expresie, aceleia de a protesta sau dreptului la alegeri libere și corecte. Am precizat, de asemenea, că sancțiunile aplicate de UE statului venezuelean sunt graduale, flexibile și, mai ales, reversibile. Astfel, dacă situația politică din Venezuela revine în parametri democratici, vor fi retrase.

Am exprimat, în același timp, speranța că adoptarea acestor sancțiuni nu va duce la o tensionare a relațiilor cu Venezuela, de care ne leagă o tradițională prietenie și relații economice solide. Nu în ultimul rând, am reiterat poziția României, care rămâne un prieten al Venezuelei și, în acest sens, își exprimă speranța că guvernul de la Caracas va analiza cu atenție și seriozitate actualul context și va acționa în favoarea poporului venezuelean și pentru păstrarea relațiilor de cooperare cu România.

Pe parcursul anului 2018 am fost invitat la mai multe emisiuni TV. Una dintre cele mai consistente din punctul de vedere al tematicii abordate, a fost emisiunea „Dezbaterea zilei”, de la postul de televiziune Iași TV Life, unde, în calitate de membru al Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru celebrarea Centenarului Marii Uniri şi a Războiului pentru întregirea Neamului, am vorbit despre cât de bine e „așezat” Iașul pe harta Centenarului, din punctul de vedere al finanțării.

 

CAPITOLUL IV

Priorităţile anului 2019

În planul activității parlamentare:

  • Măsuri legislative coerente în domeniul educaţiei şi cercetării ştiinţifice, pentru creşterea calităţii în aceste domenii, inclusiv printr-o finanţare adecvată. Voi urmări modul în care sunt analizate şi discutate cu toţi partenerii semnificativi pentru domeniul educaţiei propunerile privind o nouă Lege a Educaţiei şi felul în care se conturează în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a Senatului un act normativ coerent, care să conducă la schimbări în bine pentru sistemul de învăţământ din România; 
  • Focalizarea capacităţilor în mod special spre investiţii şi crearea de noi locuri de muncă, precum şi necesitatea ca împrumuturile să fie direcţionate spre dezvoltare. Continuarea demersurilor pentru realizarea unor obiective de investiţii esenţiale pentru zona Moldovei şi pentru Iaşi – Spitalul Regional, Autostrada A8, şoseaua de centură a oraşului Iaşi, clădirea Filarmonicii „Moldova” Iaşi, Sala Polivalentă;
  • Participarea la activităţi legate de președinția României la Consiliul Uniunii Europene, cu promovarea intereselor ţării noastre mai ales în domeniul educaţiei, dar şi a acelor obiective care pot contribui la dezvoltarea şi creşterea vizibilităţii Iaşului;
  • Adoptarea de măsuri legislative care să faciliteze creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene.

 

În plan politic: 

  • Reglarea, în faţa cetăţenilor de bună credinţă, a imaginii, de către partidul de guvernământ, cât şi de către partidele ce-l susţin;
  • Dezvoltarea infrastructurii, prin exploatarea posibilităţilor oferite de Legea parteneriatului public-privat, în vederea atragerii de fonduri în domeniul educaţiei, sanitar, cultural, protecţiei sociale;
  • Construirea unui program politic articulat destinat dezvoltării durabile a României pe termen mediu şi lung.