EDIT – Într-un răspuns primit de la Ministerul Mediului se explică situația poluării din Iași, așa cum a fost raportată și identificată de autoritățile locale și regionale, cât și de instituțiile specifice. În mod concret, ministerul identifică o serie de factori, majoritatea dintre ei cunoscuți deja ieșenilor, pentru care nivelul de poluare este atât de ridicat: traficul auto, în special traficul auto greu care tranzitează și staționează în Iași, atrenarea prafului de pe carosabil, uzura pneurilor, încălzirea rezidențială, șantierele, starea precară a tramei stradale, dotarea insuficientă cu mijloace de curățire a operatorului de salubritate sau arderea necontrolată a deșeurilor și surse naturale. Ministerul punctează și climatul specific al Iașului, care favorizează acumularea de poluare. Puteți citi în continuare răspunsul integral al ministerului.


Un raport publicat la începutul lunii martie, realizat de compania elvețiană AirVisual, arată că Iașul a devenit cel mai poluat oraș din țară, devansând capitala. De asemenea, în clasamentul celor 930 de orașe europene în care s-au făcut măsurători, Iașul se situează pe locul 27 între cele mai poluate orașe. La nivel global, Iaşul ocupă locul 454 dintr-un total de 3.095 de oraşe incluse în raport, la egalitate cu un oraş din China.

Topul a fost realizat în baza înregistrărilor din 2018 ale celui mai periculos indice de poluare pentru oraşe – PM 2,5 aşa-numitele „particule fine“ ce provin mai ales din arderea combustibililor. Aceste particule sunt, potrivit medicilor, cele mai grave pentru sănătate dintre toate cele care poluează atmosfera.

Din punctul de vedere al gradului de poluare, Iașul recidivează, după ce, potrivit unui raport al Agenției pentru Protecția Mediului Iași din 2015, a depășit limitele normale ale poluării în fiecare an, în intervalul 2007-2014.

Printre sursele de poluare menţionate de ambele rapoarte se numără traficul auto, şantierele de construcţii, starea infrastructurii pe anumite sectoare rutiere corelată cu derularea cu întârziere a acţiunilor de curăţenie de primăvară, surse naturale şi arderea necontrolată a deşeurilor. De asemenea, au fost invocate de administrația locală condițiile geografice dificile ale regiunii – zona colinară, desele inversiuni termice, gestionarea problematică a traficului greu, care încă trece prin mijlocul orașului, din cauza faptului că şoseaua de centură nu este finalizată, existenţa unui trafic important de mașini vechi, poluante, noxele produse de centralele de apartament.

Iașul riscă, în acest context, procedura de infringement pe mediu, din partea Comisiei Europene, dacă nu vine cu măsuri viabile pentru diminuarea indicelui de poluare.

În aceste condiții am rugat-o pe doamna ministru să lămurească câteva aspecte:

  1. Ce plan de măsuri de reducere a gradului de poluare cu particule fine ar trebui să aplice autoritatea locală din Iași, conform reglementărilor de la nivelul ministerului pe care-l conduceți și ale Agenției Naționale pentru Protecţia Mediului, și în ce termen?
  2. Ce ar însemna procedura de infringement pe mediu pentru un oraș ca Iașul?
  3. Care sunt cele mai mari surse de poluare identificate la nivelul municipiului și care sunt pașii care pot fi urmați pentru a ameliora situația? Concret, aș dori să explicați care sunt soluțiile de lucru la nivelul ministerului pentru astfel de cazuri.
  4. Ce soluție are în vedere ministerul pentru a elimina mașinile poluante din trafic? Se poate reveni la o soluție globală, precum o taxă de mediu, sau ține de fiecare administrație locală în parte să interzică accesul acestora în zonele centrale ale orașelor?
Share this article with:

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *