În a doua parte a lunii decembrie a anului trecut, în cadrul procedurii de angajare a răspunderii guvernului pe bugetul pentru 2020, premierul Ludovic Orban a anunțat o măsură cu multiple consecințe în planul asigurării forței de muncă în anumite domenii-cheie. Este vorba despre introducerea interdicției, pentru angajații la stat, de a cumula salariul cu pensia, în proiectul de modificare a Ordonanței de Urgență 114/2018. O reglementare luată în calcul otova, pentru toți bugetarii, indiferent de domeniul în care își desfășoară activitatea.

Potrivit datelor centralizate de Ministerul Finanțelor Publice, la nivelul lunii octombrie 2019, în întreg sectorul bugetar se înregistra un număr de 13.747 de posturi ocupate cu personal care cumulează pensia cu salariul. Din acest număr, 3.944 erau profesori în învățământul preuniversitar, 996 erau cadre didactice în învățământul universitar și 1.282 de angajați în unități sanitare. Asta dacă ne gândim doar la două ramuri de activitate, cu rol vital – Educația și Sănătatea.

După o serie de amendamente aduse proiectului de modificare a OUG 114/2018, premierul a anunțat că au fost exceptate de la interdicția mai sus-menționată câteva categorii de bugetari, printre care însoțitorii persoanelor cu handicap, angajații din companii precum CFR Marfă, salariații de la Școala Superioară de Aviație Civilă și cei de la Academia Română, dar și profesorii din sistemul preuniversitar. Nu însă și cadrele didactice din învățământul superior.

În aceste condiții, universitățile de stat, în care lipsa de personal se adâncește de la un an la altul, din cauza salariilor neatractive pentru posturile didactice de asistent şi lector, și care acoperă acest deficit cu cadre didactice asociate, remunerate în regim de plata cu ora, se văd puse în fața unei situaţii dificile. Lucrurile sunt mai grave pentru unele specializări, cum ar fi, de exemplu, Calculatoare şi Automatică, unde posturile scoase la concurs nu sunt ocupate din cauza condiţiilor financiare menţionate şi a găsi înlocuitori în timpul anului universitar, aşa cum suntem acum, va fi foarte dificil. Perspectiva este aceea a unei situaţii de criză, cu afectarea calităţii procesului didactic. De asemenea, o altă consecință este pericolul în care se află școlile doctorale, deoarece mulţi conducători de doctorat intră ȋn această categorie.

De aceea, aș dori să mă lămuriți asupra câtorva aspecte privitoare la prevederile proiectului de modificare a OUG 114/2018:

  • De când se va aplica interdicția cumulării pensiei cu salariul în domeniile vizate?
  • Există vreo motivaţie din punct de vedere financiar pentru introducerea acestei restricţii pentru învăţământul superior? Vor exista economii la buget, având în vedere că universităţile primesc fonduri în funcţie de numărul de studenţi şi de unele criterii de calitate? Pun această întrebare deoarece eliminarea posibilităţii de a fi remunerați cei aflaţi la pensie prin plata cu ora nu va determina nicio economie pentru universităţi, mai ales că plata se face, de obicei, la un nivel minim, cel corespunzător posturilor de asistent/lector.
  • Ce criterii au stat la baza creării acestei discriminări între învățământul universitar și cel preuniversitar, domeniu exceptat de la interdicția cumulului pensiei cu salariul?
  • Ce soluții are/propune Ministerul Educației şi Cercetării pentru acoperirea deficitului de personal izvorât din acest proiect de lege în învățământul superior de stat?

Am solicitat răspuns scris și îl voi face public de îndată ce îl voi primi.

Share this article with:

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *