Problema pe care o ridic are consecinţe deosebite pentru sistemul de învăţământ şi cel de cercetare din ţara noastră, domenii mereu vitregite. Mi-am permis să mă adresez direct dumneavoastră, în speranţa că veţi înţelege gravitatea situaţiei şi veţi lua o decizie pentru rezolvarea acesteia. Intrând pe fondul problemei, putem înțelege, parțial, raționamentul din spatele înghețării angajărilor în instituţiile publice în această perioadă, pentru că s-a dovedit, în multe circumstanțe, că, sub auspiciul unei stări excepţionale și câtă vreme atenția oamenilor este concentrată în altă parte (în speță, acum, pe lupta împotriva noului coronavirus), pot exista abuzuri.

Doar că sper să mă iertați când afirm că această măsură este una pompieristică, fiindcă se aplică aceeași unitate de măsură peste tot și ajungem în situația în care apar blocaje care pot distruge cariera unor tineri care au riscat totul pe cartea rămânerii în România sau pot perturba activitatea din universităţi.

Vă aduc spre atenție o petiție care a ajuns la mine din partea unui cercetător de la Institutul de Informatică Teoretică, din cadrul Academiei Române. Argumentația petiţionarului este una riguroasă, iar concluzia este simplă: cum concursurile pentru posturile de cercetare de la universitățile și institutele de cercetare din țară se ocupă și așa foarte greu, suspendarea acestora în perioada în care România are cea mai mare nevoie de experți în domeniul cercetare-dezvoltare-inovare este aberantă. Mă refer, desigur, la prevederile din art. 27, alin. 3, din Legea 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Legea a trecut prin Parlament, însă, deoarece articolul 27, care instituie această restricție, apare la secțiunea „Domeniul muncii și protecției sociale”, nu a fost analizat în Comisiile de Învățământ ale Parlamentului. Această situație ar trebui îndreptată de îndată, iar măsura revizuită. Cu atât mai mult cu cât în perioada stării de urgență concursurile nu au fost suspendate. Mă întreb, așadar, care a fost necesitatea suspendării lor în starea de alertă?

În plus, se creează o situație cu atât mai greu de înțeles cu cât în învăţământul preuniversitar este permisă desfășurarea concursurilor (titularizare, definitivat, grad didactic). De asemenea, în sistemul universitar, susţinerea doctoratelor şi a tezelor de abilitare continuă prin mecanisme online. De ce concursurile pentru posturile din universităţi şi din institutele de cercetare ar fi interzise? Ce elemente ale procedurii de desfăşurare le face mai periculoase din punctul de vedere al securităţii sanitare, în comparaţie cu exemplele anterioare?

Trecând peste faptul că printr-o astfel de decizie se încalcă grav autonomia universitară (de care s-a ţinut seama poate „prea mult”, când nu s-a reglementat în niciun fel situația închiderii sau nu a campusurilor și a reluării parțiale sau nu a cursurilor), se produce o discriminare faţă de situaţia din învățământului preuniversitar. Acolo profesorii, în condițiile grele în care știm că își desfășoară activitatea, pot să susțină examenele de promovare în carieră, în timp ce un tânăr cadru didactic sau cercetător dintr-un institut de cercetare sau din învățământul superior va rămâne blocat pe post, deși poate îndeplini criterii necesare care să îi asigure creşterea veniturile şi progresul în carieră. Cum să le mai cerem motivare și câte sacrificii să mai așteptăm de la ei, domnule prim-ministru?

Mai ales că, probabil starea de alertă nu va dura doar o lună, ci este posibil să se prelungească. Iar potrivit legii, concursurile sunt suspendate pe întreaga durată a stării de alertă.

Mai există o consecință particulară și în învățământul superior, un blocaj provocat de această decizie. În multe universități din țară nu au fost finalizate concursurile pentru ocuparea pozițiilor de decani ai facultăților și se nasc tot felul de aberații – decanii cărora le expiră mandatele nu mai au nicio tragere de inimă să își desfășoare activitatea într-o perioadă critică, în care se pregătește admiterea, finalizarea anului universitar, mai ales dacă nu candidează pentru un alt mandat sau se pensionează. Sau, o altă situaţie – o parte dintre ei au fost aleși de către rectori să facă parte din echipele de prorectori, au semnat deja contractele, ocupă posturile și nu pot fi și decani, și prorectori, iar unele facultăți sunt lăsate cu o conducere în derivă.

De aceea, domnule prim-ministru, vă rog să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

– a existat vreo formă de consultare a mediului universitar înainte de a lua această decizie şi o consultare cu cei care activează în cercetare, având în vedere faptul că măsura îi afectează semnificativ, conform celor detaliate mai sus?

luați în calcul posibilitatea de a da o derogare pentru concursurile din învăţământul superior şi cercetare, cu caracter și aplicare imediată, pentru a regla această situație?

Am solicitat răspuns scris și îl voi prezenta în momentul în care îmi va fi comunicat.

Share this article with:

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *