Conform programului de guvernare, există o preocupare clară a actualului guvern în ceea ce priveşte infrastructura din domeniul sănătăţii, element esenţial pentru acest domeniu. Pe lângă spitalele regionale din Iaşi, Cluj şi Craiova, mai des aduse în atenţia opiniei publice, aş aminti de viitorul spital regional Constanța, spital care se va construi după modelul uneia din marile unități sanitare din Turcia; va fi un spital cu o capacitate de până la 1000 de paturi şi va cuprinde toate specialităţile medicale. De asemenea, este fermă realizarea spitalului regional din Braşov, stabilindu-se deja structura acestuia. Va fi construit pe o suprafață de 11,45 ha şi va avea o structură de 849 paturi pentru spitalizare continuă și 64 pentru spitalizare de zi. Spitalul va fi organizat în centre multifuncționale şi va avea capacitatea de a trata pacienții în toate specialitățile medicale importante.

Totuşi, subiectul la care se referă în principal declaraţia mea de astăzi este acela al discrepanțelor între mediul rural și cel urban. Numeroase statistici centralizate, publicate în ultimii ani, arată că mediul rural se confruntă cu o criză în ceea ce privește acoperirea cu servicii medicale – de la medicina primară, până la cea de specialitate. Lipsesc medicii de familie, lipsesc medicii dentiști, lipsesc specialiștii şi la fel de grav, lipsesc asistenții medicali.

De exemplu, conform unei statistici a Institutului Național de Statistică, în 2016, spre exemplu, în mediul urban funcționau 6.700 de cabinete de medicină de familie, comparativ cu 4.600 de cabinete în mediul rural. De asemenea, în orașe funcționau 10.400 de cabinete medicale de pecialitate, iar în mediul rural, numai 381 de cabinete.

Potrivit unui studiu realizat în luna septembrie 2018, de Red Spot, companie de relații publice specializată în domeniul medical, în mediul rural o unitate medicală deservește circa 12.000 de persoane, dar există județe în care o singură unitate medicală trebuie să acorde servicii de specialitate pentru peste 30.000 de persoane.

Cred că nu greșesc atunci când spun că un pas a fost deja făcut în direcția soluționării, măcar în parte, a acoperirii necesarului de servicii de medicină de familie din mediul rural. Mă refer la faptul că săptămâna trecută a fost adoptată în Senat propunerea legislativă pentru modificarea art. 75 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Aceasta statuează dreptul medicilor de familie care au deja un cabinet de a-și înființa și puncte secundare de lucru.

Noua lege înglobează, de fapt, Decizia nr. 8/2013 a Colegiului Medicilor din România, care acordă dreptul de a deschide mai multe puncte secundare de lucru în localităţile unde nu funcţionează alt cabinet de medicină de familie, cu posibilitatea prestării serviciilor peste norma de bază a medicului, în limita a cel puţin 10 ore pe săptămână, fără obligativitatea de a angaja un alt medic de familie.

Apreciez această propunere legislativă ca fiind foarte necesară, în condițiile deficitului de medici de care am pomenit, mai ales în mediul rural, în zonele izolate, dar şi în localităţile urbane mai slab dezvoltate economic, unde în prezent nu există suficiente cabinete medicale. Sper ca proiectul de lege să fie adoptat și de Camera Deputaţilor, care este for decizional în acest caz.

Share this article with:

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You may use these HTML tags and attributes:

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>