Anul 2018, prin încărcătura sa simbolică, este un an dedicat tuturor românilor. Şi îndrăznesc să cred că în special în acest an ar trebui să ne amintim mai mult de românii din afara granițelor țării. Aceştia sunt cetăţeni egali cu noi, care prin munca lor de zi cu zi participă la dezvoltarea României. Deși departe de ţară, prin strădaniile lor, ca şi prin instituţiile româneşti, dintre care aş evidenţia în primul rând Biserica, păstrează şi duc mai departe, în condiţii de multe ori dificile, identitatea noastră de limbă şi de neam.

Biserica Ortodoxă Română a înţeles deja de mulţi ani nevoia de a fi aproape de românii din diaspora şi are astăzi peste hotare un număr de 1.235 de parohii şi mănăstiri deservite de peste 1.100 de preoţi.

Românii din afara graniţelor se adună în jurul parohiilor care funcţionează ca adevărate centre de incluziune socială. Prin parohii, foarte mulţi români ajunși în străinătate îşi găsesc locuri de muncă, îndrumare pentru rezolvarea problemelor birocratice, cazare, leagă prietenii. Biserica este pentru aceștia principalul reper, factorul de coagulare, de organizare comunitară, de păstrare a identității româneşti.

În ultimii ani, diaspora a fost una dintre direcţiile strategice de acţiune ale Guvernului României, prin Secretariatul de Stat pentru Culte. Concret, în ultimii cinci-şase ani, circa 5% din bugetul acestei instituţii a fost direcţionat către comunităţile religioase româneşti din afara graniţelor ţării. Mai precis, toate solicitările de sprijin financiar venite din afara graniţelor ţării care au îndeplinit criteriile administrative de eligibilitate au primit finanţare de la Secretariatul de Stat pentru Culte.

Adesea, Guvernul României şi în general autorităţile publice au fost arătate cu degetul că nu fac destul de mult pentru românii din diaspora. Este o retorică sterilă, des întâlnită și în media, dar care ar putea fi contrazisă după o minimă informare. De pildă, pentru perioada 2012-2018, dintre acţiunile Secretariatului de Stat pentru Culte se pot enumera:

  • S-a alocat lunar suma de 208.000 de euro pentru salarizarea personalului clerical românesc din străinătate, în conformitate cu prevederile Legii nr. 284/2010. Începând cu luna ianuarie 2018, sprijinul financiar al Guvernului României pentru personalul clerical din diaspora a fost majorat cu 40.000 euro lunar, suma fiind direcţionată către cei 137 de preoţi ai Mitropoliei Basarabiei. Astfel, fiecare preot al Mitropoliei Basarabiei primeşte astăzi de la Guvernul României un sprijin financiar de 1900 lei/lună.
  • Se alocă lunar câte 42 de contribuţii pentru personalul neclerical apaţinând Bisericii Ortodoxe Române.
  • Pentru Schitul românesc Prodromu de la Muntele Athos se alocă suma de 250.000 de euro, conform Legii nr. 114/2007.
  • În vederea consolidării coeziunii comunităților românești din afara granițelor, în perioada 2012-2018, Secretariatul de Stat pentru Culte a alocat suma de 43.830.000 lei pentru construirea sau repararea a 30 de biserici din Republica Moldova, Ungaria, Spania, Germania, Franţa, Belgia, Suedia şi Cehia. O atenţie specială a fost acordată comunităţilor româneşti de pe Valea Timocului şi catedralei ortodoxe din Madrid, la a cărei ridicare Guvernul României a contribuit cu peste 12 milioane de lei. Catedrala din Madrid va fi sfinţită în anul acesta, anul Centenarului.

În plus, Secretariatul de Stat pentru Culte are ca obiective prioritare sprijinirea, în continuare, a finanţării lucrărilor la lăcaşuri de cult din Republica Moldova, Ungaria şi Valea Timocului, precum şi a celor din Spania, dar şi din Munchen, Bruxelles şi Ierusalim, pentru ca românii de pretutindeni să poată avea, oriunde trăiesc, un centru spiritual unde să se reunească spre a-şi regăsi şi celebra conştiinţa şi identitatea românească.

În concluzie, toate aceste eforturi ale Guvernului României, materializate prin intermediul Secretariatului de Stat pentru Culte, au avut, în cadrul comunităților românești din diaspora, efecte palpabile, concrete. Aceste eforturi trebuie sprijinite pentru a fi continuate, astfel încât românii din afara granițelor țării să aibă mereu vie conștiința apartenenței la statul din care provin, conștiința identității propriei națiuni.

Share this article with:

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *