pulmonology

fotografie © healthline.com

Am hotărât să trag un semnal de alarmă cu privire la tuberculoză, urmărind cu îngrijorare felul în care un număr din ce în ce mai mare de elevi, studenţi şi cadre didactice au fost diagnosticați cu această boală.

Matt Oliver, directorul Secretariatului „TB Caucus Global”, un organism din care fac parte parlamentari din întreaga lume, având ca scop eradicarea tuberculozei, a spus: „în următorii 35 de ani, experții au estimat că, în cazul în care tuberculoza multidrog rezistentă va deveni cea mai comună formă a bolii, aceasta ar putea provoca două milioane de decese în Europa”. Potrivit statisticilor acestei organizaţii, anul trecut, 10,4 milioane de persoane s-au îmbolnăvit și 1,8 milioane au murit din cauza acestei afecțiuni. Din 2000, peste 30 de milioane de oameni au murit de tuberculoză.

În România, tuberculoza ar trebui să constituie una dintre problemele prioritare de sănătate publică. Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică, în 2016 România a înregistrat cea mai mare incidență a tuberculozei din Uniunea Europeană (de cinci ori peste media UE). Din două cazuri de tuberculoză înregistrate în UE, unul este din România. La noi în ţară, 1.100 de persoane mor anual de tuberculoză şi alte 16.000 sunt diagnosticate, majoritatea din rândul populaţiei tinere şi active. Incidenţa tuberculozei la copii este mare, în 2016 fiind înregistrate peste 600 de cazuri la copiii sub 14 ani. Conform acestor statistici, numărul îmbolnăvirilor de tuberculoză din România este de 4,7 ori mai mare decât în UE şi de 2,5 ori faţă de regiunea OMS Europa. De asemenea, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că în România ar trebui diagnosticate, în fiecare an, între 800 și 1.200 de cazuri noi de tuberculoză cu rezistenţă multiplă la medicamente. Din păcate, România identifică anual doar 600 de cazuri de tuberculoză rezistentă și extrem de rezistentă la tratament.

Știați că, la ora actuală, la nivel mondial există metode de diagnostic rapid, care scad timpul de diagnosticare de la șase luni la două ore? Este de menţionat că, graţie Fondului Global OMS şi Fondului Norvegian, cât şi muncii desfăşurate prin Unitatea de Implementare a Proiectelor din cadrul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București, există două laboratoare naţionale de referinţă şi şase laboratoare regionale, care au aparatură suficientă şi performantă, pentru diagnosticare rapidă. Problema este că aceste finanţări şi angajamente oferă doar o soluţie temporară. Este necesară o implicare mai amplă a Guvernului, pentru o rezolvare sustenabilă, pe termen lung, a nevoilor de resurse.

Unele dintre provocările semnificative în ceea ce priveşte tuberculoza sunt următoarele:

Nu există medicaţie completă pentru tratamentul tuberculozei cu rezistenţă multiplă, deoarece, din motive birocratice, aceste medicamente nu sunt trecute pe lista medicamentelor pentru tratamentul acestei boli (de menţionat că în România sunt mai multe cazuri de tuberculoză şi decese prin tuberculoză, comparativ, de exemplu, cu mult mediatizata situaţie privind rujeola). Trebuie schimbată legislaţia, fie printr-o hotărâre de Guvern sau printr-o lege în Parlament, privind lista medicamentelor necesare tratamentului tuberculozei cu rezistenţă. Acest lucru trebuie să se întâmple urgent, deoarece din 2018 nu vom mai avea medicamente obţinute prin Fondul Norvegian şi Fondul Global, iar bolnavii cu tuberculoză rezistentă vor fi condamnaţi la moarte. Mortalitatea prin tuberculoză multidrog rezistentă este mai mare decât cea prin HIV-SIDA, dacă nu se asigură un tratament de calitate, complet şi continuu.

– A doua problemă şi poate cea mai acută este legată de infrastructură; avem spitale vechi, nerenovate de peste 30 de ani. Deşi pacienţii diagnosticaţi cu tuberculoză ar trebui sa aibă condiţii de cazare deosebite, ei stau câte 8-10 într-un salon, există câte o baie la 30-40 de pacienţi şi o tendinţă permanentă de reducere a numărului de paturi, de marginalizare a secţiilor destinate pacienţilor cu tuberculoză în favoarea secţiilor de chirurgie toracică sau a celor de pneumologie. Altă problemă importantă este dotarea spitalelor cu aparate pentru investigaţii radiologice (fixe şi mobile), cu tomografe computerizate, absolut necesare în depistarea tuberculozei. Majoritatea spitalelor de pneumoftiziologie nu au tomografe computerizate şi sunt puţine care au aparate de radiologie performante, mobile, care să poată fi deplasate în zonele defavorizate, pentru depistarea precoce a bolii.

În același timp, pacienţii care sunt asiguraţi doar prin Programul de tuberculoză nu au acces la investigaţii pentru depistarea afecţiunilor date de medicamentele folosite în tratarea acestei boli. Aceste medicamente sunt toxice, ghidurile recomandă efectuarea unor analize, la interval de două luni sau mai des, în funcţie de tratamentul recomandat. Neefectuarea acestor investigaţii face ca pacientul să nu poată fi diagnosticat cu aceste boli grave, date de medicamente, iar pe medic îl pune în situația de a fi acuzat de malpraxis, fără a fi vinovat. Toate acestea îngreunează activitatea personalului medical, care lucrează în condiţii dificil de imaginat: lipsa materialelor de protecţie, spitale insalubre, care nu oferă siguranţă la incendii, cutremure, lipsa spaţiilor pentru desfăşurarea unei activitaţi optime şi care să evite expunerea la îmbolnăvire. Dacă ar fi să se respecte doar condiţiile cerute de siguranța construcţiilor, probabil nu am avea, în România, mai mult de două-trei spitale destinate acestor bolnavi.

În plus, trebuie găsite modalități de ajutorare financiară a pacienţilor (marea lor majoritate fac parte din grupe defavorizate, paupere), dar este necesară şi modificarea legislaţiei, astfel încât bolnavii să fie determinaţi să respecte indicaţiile medicilor, fiind vorba de o boală contagioasă, care se transmite pe cale respiratorie, deci foarte uşor.

Planul de acțiune pentru tuberculoză al Regiunii OMS-Europa 2016-2020 vorbește despre adoptarea unor politici îndrăznețe și despre sisteme de asistență realizate prin asumarea angajamentului politic, cu resurse adecvate, cu mecanisme de finanțare și resurse umane corespunzătoare. În concluzie, prin această declarație politică, fac un apel către toți factorii decizionali să adopte măsuri care să îmbunătățească, în România, controlul îmbolnăvirii de tuberculoză, iar profilaxia cea mai bună constă în depistarea precoce a cazurilor și tratarea lor corectă.

Share this article with:

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You may use these HTML tags and attributes:

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>