În 1950, Robert Schuman, stabilea, printr-un discurs susținut pe 9 mai, la Paris, cadrele unei Europe unite, în care germenii războiului să nu mai poată încolți. Cooperarea s-a lărgit treptat din punct de vedere politic, economic, și cultural, conturând granițele celei mai puternice structuri teritoriale mondiale. Azi, la 69 de ani distanță de la așezarea „pietrei de temelie” a Uniunii Europene, avem șansa, ca țară-membră, să deținem președinția Consiliului Uniunii. O responsabilitate pe care guvernul PSD-ALDE și-a asumat-o în mod ferm și care, până în prezent, s-a dovedit a fi un succes al actualei guvernări și al României, ca țară.

Desigur, au existat și voci critice. Voci care au afirmat, fără a avea suportul argumentelor pragmatice, că PSD este un partid antieuropean. Dar cum poate fi antieuropean un partid care a făcut din președinția Consiliului Uniunii Europene un succes recunoscut de chiar statele membre, cu miniștri foarte bine văzuți în exterior, care au mișcat mult lucrurile în domeniile lor de competență? Aș da un singur exemplu. Pe 15 martie a avut loc, la Bruxelles, Consiliul EPSCO (Consiliul Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori), unde s-a discutat despre inițiativa pentru îmbunătățirea funcționării pieței muncii și Regulamentul privind Fondul European de Ajustare la Globalizare (FEG).

România a fost felicitată cu această ocazie, pentru că, în numai două luni de la preluarea Președinției Consiliului UE, a reușit să ajungă la un acord provizoriu cu Parlamentul European pe toate cele patru priorități din domeniul muncii și afacerilor sociale, pe care și le-a asumat pe timpul deținerii Președinției Consiliului UE: directiva privind creșterea transparenței și predictibilității la locul de muncă; propunerea de regulament de constituire a Autorității Europene a Muncii (European Labour Authority – ELA); directiva privind expunerea lucrătorilor la agenții cancerigeni; directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea de familie.

Acesta este doar un exemplu. Însă România a finalizat, în această perioadă, un număr considerabil de dosare, în domenii de mare interes, precum drepturile sociale și de muncă, piața unică digitală, transporturi, energie și infrastructură, protecția mediului, securitate internă a Uniunii Europene, uniunea bancară și uniunea piețelor de capital. De asemenea, să nu uităm de progresul realizat în negocierile între state cu privire la Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, iar aici actualul guvern a susţinut ferm interesele României (cum ar fi, spre exemplu, cel de continuarea a unor investiții în agricultură). Am dovedit astfel că suntem o țară pe care Europa se poate baza și care știe să-și facă datoria. Am dovedit că PSD acționează pentru rezolvarea unor probleme importante pentru toți românii și pentru europeni în general; am dovedit încă o dată că noi putem fi apreciați conform faptelor, conform acțiunilor întreprinse și nu după vorbe, nu după lozinci goale de conținut. Avem toată încrederea şi există toate premisele ca ȋntr-un mod similar să acționeze europarlamentarii PSD care vor ajunge la Bruxelles și Strasbourg.

De ziua Europei ar fi, însă, de subliniat, cu onestitate, și un alt aspect. Anume faptul că România trebuie să exploateze încă mai bine toate resursele financiare pe care Europa i le pune la dispoziție. Aici, în acest punct, încă avem de lucrat, încă avem de înlăturat obstacolele care există în ceea ce privește folosirea tuturor oportunităților. Dacă sunt domenii care au arătat potențialul pe care îl are România (mă refer, de exemplu, la agricultură), bunele practici trebuie extinse. Mai ales că, în anii ce vin, UE anunță că va exista o adevărată „explozie” de fonduri dedicate digitalizării, inteligenței artificiale, cercetării și educației, domenii atât de importante și pentru România și cu resurse umane deosebite în țara noastră. Procesul de debirocratizare realizat de actuala guvernare trebuie continuat și susținut inclusiv de europarlamentarii noștri. Dau un exemplu: se discută despre posibilitatea ca în urma unui dosar de candidatură și a unei evaluări, universitățile din statele membre să poată primi titulatura de „universitate europeană”, statut ce le va permite accesarea unor linii de finanțare consistentă și posibilitatea unor schimburi academice (profesori care să predea în universități partenere, studenți care să obține mobilități de studiu în aceste universități).

Este, deci, esențial ca dincolo de eforturile noastre de gestionare a problemelor europene, prin președinția rotativă, să ne concentrăm și pe ceea ce Europa ne oferă, mai ales dacă vorbim de domenii vitale, cum sunt educația și cercetarea. Vorbind despre aceste domenii, pe care le cunosc bine, va fi important să existe în continuare o colaborare și o comunicare foarte bune între Ministerul Educației Naționale, Ministerul Cercetării și Inovării și universități, pentru ca legăturile stabilite în timpul președinției României la Consiliul UE să fie valorificate și după ce mandatul României se va încheia. Guvernarea PSD-ALDE poate și trebuie să realizeze asemenea deziderate. Pentru că o Românie modernă, europeană, se construiește continuu tocmai prin ținte educaționale și de cercetare înalte, în acord cu tendințele globale.

România şi românii merită mai mult; guvernul român face și poate face și mai mult pentru o Românie modernă, mereu europeană, așa cum arată și programul PSD de guvernare. Am arătat asta în aceste luni ale președinției României la Consiliul UE şi trebuie să rămânem angajaţi pe acest traseu.

Share this article with:

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You may use these HTML tags and attributes:

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>