Supun atenției dumneavoastră o problemă care este actuală de mai bine de zece ani, dar care pune în pericol viitorul unor întregi generații din țara noastră. Este vorba de fenomenul brain drain sau, mai concret, migrația spre Occident a tinerilor premianți, foarte bine pregătiți și, deci, capabili de performanță.

La nivelul Ministerului Educației Naționale au fost depuse în vara anului curent 80.000 de cereri de echivalare a studiilor făcute de studenții români care au învățat în străinătate. Statistica aceasta este relevantă pentru cei care au plecat din țară acum trei sau patru ani, iar cifrele Eurostat ne arată că tendința este de creștere în ultimii ani, nu de scădere. La nivelul Ministerului Educației Naţionale nu există, din păcate, o monitorizare curentă a situației studenților români din străinătate, cu excepția celor care pleacă la studii în baza programelor de cooperare bilaterală.

Prin urmare, putem spune, chiar și în lipsa unor cifre exacte, că pe lângă exodul dramatic al personalului medical, tinerii, studenți și elevi de liceu olimpici sau care au obținut premii la competiții academice prestigioase, părăsesc masiv țara. Potrivit datelor publicate de cel mai important consultant educațional din România pentru studii în străinătate, tinerii români aflați la studii în afara ţării preferă ca domenii de studiu IT-ul, business management, media și comunicare, management hotelier și inginerie.

Referitor la elevii olimpici și la cei care au obținut media 10 la bacalaureat, situația este la fel de neclară și cu perspective pesimiste. Cei mai mulți elevi de zece au posibilitatea să primească burse de studii la universități din afară și, în cele mai multe cazuri, ei aleg să plece la studii în Occident. O situaţie similară se regăsește şi în universități, cu cei mai buni studenţi. Din experienţa ultimilor ani, de la Facultatea de Automatică şi Calculatoare a Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iaşi, vă pot spune că mulţi dintre absolvenţii noştri cei mai buni de la studiile de licenţă aleg să facă studiile de masterat în străinătate sau, dacă rămân la masterat la noi, pleacă după terminarea acestuia, pentru doctorate, la universităţile din Europa de Vest. Mai grav este că aproape toți își gândesc perspectiva profesională tot în străinătate, atât prin prisma condițiilor de muncă, cât și a recompenselor financiare.

Totuși, ce putem face în această privință? În primul rând, trebuie să avem o viziune mai pragmatică asupra măsurilor concrete ce pot fi aplicate, iar aici mă refer la ceva mai mult decât o simplă scrisoare motivațională din partea președintelui României (cum a fost în cazul elevei de zece din Gorj, care a ales, până la urmă, tot Marea Britanie, în pofida îndemnului președintelui Klaus Iohannis).

Vă readuc aminte că între anii 2004 și 2009, în perioada de pre-aderare la UE, la sugestia Comisiei Europene, Guvernul României a instituit o bursă specială de studii în străinătate, prin care asigura finanțarea studiilor a 150 de tineri. Aceștia se angajau să obțină calificative foarte bune și apoi ar fi urmat să se întoarcă în România și să lucreze pe posturi cheie în administrația centrală, pe o perioadă de 3-5 ani. Din păcate, mass media menționează că niciunul dintre acești tineri nu a ajuns să lucreze cu adevărat în administrația centrală.

Fără a vrea să arunc vina într-o direcție sau alta, consider că acel proiect – Bursa Specială „Guvernul României”, merită revizuit și implementat cu seriozitatea necesară. Este, poate, una dintre soluțiile eficiente, atât în a-i încuraja să se întoarcă în țară pe tinerii merituoși care studiază în străinătate, cât și în a îmbunătăți, din punct de vedere organizațional, performanța administrației statului român.

În încheiere, îmi permit să trag un semnal serios de alarmă asupra acestui fenomen de brain drain, care, în ceea ce privește România, cunoaște cea mai mare amploare din Europa. Iar această stare de fapt ne pune serios în pericol viitorul următoarelor generații.

Share this article with:

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You may use these HTML tags and attributes:

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>