Inteligența artificială (IA) este un domeniu aflat în centrul atenției, la nivel global. Predau această disciplină de mai bine de zece ani. Ca fapt divers, IA are exact vârsta mea, momentul de început fiind în anul 1956, când, la Dartmouth College, profesorul american John McCarthy a folosit și explicat pentru prima dată termenul de „inteligență artificială”. În acești mai bine de 60 de ani, IA s-a maturizat, a avut creșteri spectaculoase sau stagnări, iar astăzi a devenit un subiect important al politicii la nivelul Uniunii Europene (UE). Toate acțiunile politice din ultima perioadă sunt o recunoaștere a importanței domeniului. Gândiți-vă că se petrece o intrare în vocabularul curent a cuvântului „smart”. Totul în jurul nostru devine inteligent: avem telefoane, televizoare, mașini, aparate de zbor, ceasuri, toate inteligente. Și această listă se amplifică în fiecare zi.

Am discutat recent și în comisiile de specialitate ale Senatului și apoi am validat în plen o Comunicare a Comisiei Europene către Parlamentul European, ce a fost transmisă tuturor țârilor membre ale UE, intitulată „Planul coordonat privind inteligența artificială”. Dacă este să vedem partea goală a paharului, această preocupare mai intensă din ultima vreme este, în fond, o recunoaștere a faptului că, pentru domeniul IA, există o rămânere în urmă ȋntr-o comparație care se face în primul rând cu SUA, dar și cu zona China – Japonia.

Partea bună a lucrurilor este că la nivelul UE s-au luat și vor fi aplicate măsuri consistente pentru promovarea domeniului IA, iar țara noastră trebuie să profite de oportunitățile care se vor ivi în acest sens. Astfel, s-a stabilit o Strategie europeană privind inteligența artificială, precum și un plan coordonat privind IA. Strategia are la bază trei piloni: consolidarea investițiilor publice și private în IA, pregătirea pentru schimbări socio-economice și asigurarea unui cadru etic și juridic adecvat. Am să comentez succint fiecare dintre aceste teme. Și sper ca declarația mea să fie un punct de vedere util, să deschidă dezbaterile ce vor urma, ținând cont de faptul că România, conform calendarului stabilit la nivelul UE, trebuie să adopte suficient de repede Strategia națională în domeniul IA.

În ceea ce privește creșterea investițiilor în sectorul inteligenței artificiale, aceasta poate fi realizată printr-o legislație adecvată și prin folosirea oportunităților oferite de UE. Dintre acțiunile coaliției aflate la guvernare, programul Start-up Nation, care continuă și în 2019, sau facilitățile oferite programatorilor (în contrast cu o idee a unui lider al opoziției) sunt bune exemple privind măsurile de creștere a investițiilor în IA. O preocupare esențială va fi și aceea de a folosi, mai eficient decât s-a reușit până în prezent, fondurile europene. Este de remarcat faptul că, bucurându-se de o atenție deosebită din partea UE, domeniul urmează să fie finanțat cu cel puțin un miliard de euro pe an prin programele „Orizont Europa” și „Europa digitală”. De asemenea, Comisia mărește investițiile în IA din programul cadru pentru cercetare și inovare „Orizont 2020” la 1,5 miliarde de euro în perioada 2018-2020, ceea ce reprezintă o creștere cu 70% faţă de perioada 2014-2017.

Am avut discuții cu unii colegi care au participat la întâlniri pe acest domeniu, ocazionate de președinția României la Consiliul UE. Aceștia mi-au vorbit la modul entuziast despre accentul pe care cei din echipele de la Bruxelles îl pun pe domeniul IA. Nu va exista nicio lansare de program de cercetare (așa numitele „call-uri”) care să nu implice o componentă de IA, care să nu necesite și o contribuție a celor care lucrează în zona IT&C. Ceea ce va trebui îmbunătățit la nivelul UE (și aici mediul academic din România trebuie să reacționeze prompt) este trecerea cercetărilor din IA de la stadiul teoretic, la aspecte concrete. Iar IA are nu doar o aplicabilitate industrială; întreaga societate este vizată.

Să ne gândim la progresele care se obțin pe baza tehnicilor de IA în medicină. Studii recente au arătat că sistemele de IA pot depista cancerul de sân cu o precizie mai mare decât aceea a medicului și pot stabili un tratament individualizat eficient. Nici justiția (nu se putea să nu mă refer la acest domeniu în declarația mea!) nu va „scăpa” de influența IA. Studii realizate încă din anul 2017 în Marea Britanie au arătat că un program de IA poate depista posibile fraude financiare cu o acuratețe mai bună decât a unor specialiști în domeniu (rata de succes a sistemul de IA a fost de 87%, faţă de 67% pentru factorul uman). Desigur, domeniul industriei rămâne central. Astfel, pentru materializarea dezideratului privind creșterea investițiilor în IA, Comisia Europeană propune inițierea unui parteneriat pentru cercetare și inovare privind IA, promovând colaborarea dintre mediul academic și sectorul industrial din Europa.

În ceea ce privește pregătirea pentru schimbări socio-economice, dacă se vorbește mult despre meserii care vor apărea în următorii ani și de felul în care putem fi pregătiți pentru acestea, atunci trebuie să luăm în considerare IA. Cunoscătorii domeniului vor fi avantajați, pentru că multe din aceste schimbări sunt legate de rezultatele ce vor fi obținute în IA. La nivelul Comisiei Europene subiectul este atent analizat. Modificările produse de IA vor crea o dinamică accelerată în ceea ce privește competențele care vor fi cerute. De aici, subliniază Comisia, necesitatea unui accent mai mare pe învățarea pe tot parcursul vieții.

Aproape toate statele membre (nu doar România, n.b.) se confruntă cu un deficit de specialiști în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor, existând, în prezent, peste 600.000 de posturi vacante în domeniul digital. Nu doar noi ne confruntăm cu emigrația specialiștilor, ci fenomenul are o amploare europeană: în 2017 erau 240.000 de europeni în Silicon Valley. Și noi, în România, trebuie să ținem seama de acest context. Ministerul Educației Naționale, celelalte organisme abilitate, trebuie să înțeleagă importanța pregătirii în domeniul IA. De asemenea, universitățile trebuie să aibă în vedere oportunitățile care vor fi oferite, ținând seama de faptul că la nivelul UE vor fi sprijinite masteratele și doctoratele în IA, cu facilități pentru cooperarea între centrele de excelență în acest domeniu.

În privința asigurării unui cadru etic și juridic adecvat, pe acest subiect s-ar putea realiza mai multe declarații politice. Anume, dacă în cele prezentate până aici am evidențiat fața luminoasă a IA, există și un potențial pericol, legat în special de folosirea IA în aplicații militare. Îl citez doar pe Elon Musk, proprietarul companiilor SpaceX și Tesla, care spunea: „Tehnologiile IA sunt cele care îl cheamă pe diavol”. Vestea bună este că problema are, totuși, soluție. Toate statele trebuie să respecte niște reguli etice clare (mai ales privind folosirea așa-ziselor „arme autonome”), iar Comisia Europeană a numit deja un grup de experți care să elaboreze un proiect de orientări în materie de etică a IA.

Nu pot încheia declarația mea de astăzi fără a sublinia succesul pe care l-a avut președinția României la Consiliul UE, inclusiv pe domeniul IA. Dau un singur exemplu. Cu ocazia reuniunii Consiliului Competitivitate, din februarie 2019, președinția României a obținut susținerea statelor membre pentru validarea primelor concluzii în domeniul IA: „Concluzii ale Consiliului privind Planul Coordonat pentru dezvoltarea și utilizarea Inteligenței Artificiale Made in Europe”. Recenta adoptare de către guvern a strategiei 5G pentru România este, de asemenea, un aspect de menționat, având în vedere faptul că noile tehnici de IA necesită un suport adecvat pentru partea de comunicații.

În concluzie, cei care lucrează în IA pot fi optimiști. Vorbim de domeniul care va progresa cel mai mult în anii următori, iar Parlamentul României trebuie să creeze cadrul legal care să faciliteze acest progres.

Share this article with:

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You may use these HTML tags and attributes:

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>