Ziua mondială a Tuberculozei (TB) este sărbătorită anual, pe 24 martie, pentru a face cunoscute oamenilor cunoștințe esențiale despre cauze, prevenție și tratament pentru această boală, în vederea eradicării. În discursul susținut în 1884, cu ocazia celebrei sale descoperiri, aceea a agentului etiologic al tuberculozei – Robert Koch spunea: „Dacă importanța unei boli ar fi dată de numărul de decese, atunci cu siguranță tuberculoza ar putea fi considerată mult mai importantă decât unele boli grave, cum ar fi ciuma sau holera”.

În ciuda progresului notabil din ultimul deceniu, tuberculoza este încă o problemă de sănătate publică, rămânând una dintre primele 10 cauze de deces pe plan mondial. Raportul Global al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru Tuberculoză, elaborat în 2016, menționează, printre scopurile, țintele și obiectivele de dezvoltare până în 2030, și sfârșitul epidemiilor de SIDA, tuberculoză, malarie și boli tropicale neglijate, cât și combaterea hepatitei, a bolilor determinate de apă și a altor boli transmisibile.

Azi, tuberculoza reprezintă prima cauză de deces printr-o boală infecțioasa în lume, ¼ din populația lumii fiind infectată. Mai grav este faptul că se constată sporirea cazurilor cu bacterii chimiorezistente. TB este cauza principală de deces a pacienților HIV+, în 2016. 40% dintre cei infectați HIV au murit din cauza tuberculozei. Asta în ciuda faptului că, în intervalul 2000-2015, conform datelor din Raportul Global pentru Tuberculoză din 2016 al OMS, 49 de milioane de vieți au fost salvate prin diagnostic efectiv și tratament, iar numărul deceselor prin tuberculoză a scăzut cu 22%.

În România, tuberculoza constituie una dintre problemele prioritare de sănătate publică, iar Strategia Națională de Control al Tuberculozei are la bază direcțiile şi coordonatele stabilite de către Planul Global OMS de stopare a Tuberculozei până în 2015 şi după. Obiectivul major al Programului îl constituie oprirea răspândirii infecției în rândul populației, prin diagnosticarea cât mai promptă a tuberculozei la persoana simptomatică şi tratarea ei până la vindecare.

Cu toate progresele înregistrate în ultimii 12 ani, România este țara Uniunii Europene cu cea mai mare incidență a tuberculozei (de patru ori peste media UE), având una dintre cele mai mici rate de vindecare și, corelativ, prezentând o creștere anuală a rezervorului de pacienți infecțioși. Strategia își propune ca obiectiv final asigurarea condițiilor pentru eliminarea tuberculozei ca problemă de sănătate publică în România. Țara noastră are o rată a mortalității prin tuberculoză de 5,4 la fiecare 100.000 de locuitori în anul 2016, peste media europeană.

În aceste condiții, actul normativ adoptat în Parlament şi intrat în vigoare la sfârşitul anului trecut, anume Legea nr. 302/2018 (Legea tuberculozei), privind măsurile de control al tuberculozei este de salutat, fiind o lege mai mult decât necesară, mai ales pentru pacienți. Astfel, aceasta vine în sprijinul persoanelor diagnosticate cu tuberculoză, asigurându-le dreptul la concediu şi indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, fără condiții de stagiu de cotizare, pe toată perioada de tratament, până la vindecare. De asemenea, în vederea asigurării aderenței la tratament a pacientului diagnosticat cu tuberculoză, acestuia i se acordă o indemnizație lunară de hrană, pe toată perioada de tratament în ambulatoriu.

Pentru a se atinge și în Romania dezideratul OMS, acela de stopare a TB, ar trebui ca rata anuală de scădere a incidenței tuberculozei să fie de 5%, aceasta fiind în prezent sub 2%. Prin optimizarea instrumentelor actuale de combatere a TB, prin implementarea de noi strategii atât în domeniul sănătății (pe plan mondial sunt în studiu vaccinuri contra TB și noi medicamente), dar și a unor politici sociale adecvate, acest deziderat poate fi atins. Parlamentul și Guvernul, prin noua Lege a tuberculozei și prin alocarea de fonduri, au creat premise în acest sens. Este însă păcat că amânarea promulgării bugetului de stat a generat consecințe negative – de exemplu, începerea renovării unei secții a Spitalului de Pneumoftiziologie la Iași, asigurarea elementelor de susținere a pacienților au fost întârziate. În concluzie, consider că pentru unele domenii, precum sănătatea și educația, disputele politice ar trebui să nu existe, iar mecanismele gândite de specialiști să fie luate în considerare cu promptitudine, la toate nivelele politice.

Share this article with:

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You may use these HTML tags and attributes:

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>