2,8 milioane de preșcolari, elevi de gimnaziu și de liceu au început, în această săptămână, cursurile. Învăţământul este unul dintre subiectele mult comentate în aceste zile şi, din păcate, uneori, într-o tentă politicianistă, nepotrivită. Or, una dintre regulile importante ale educaţiei este aceea de a nu amesteca politica şi învăţământul. Sigur, asta nu înseamnă cu nu trebuie să discutăm despre politicile de aplicat în învăţământ. Şi aş vrea să mă refer la un anume aspect, plecând de la faptul că mi se întâmplă adesea să aud întrebări precum: „De ce trebuie să învățăm? Ne ajută asta la ceva?”. Dacă privim lucrurile numai din acest unghi, foarte pragmatic, apar destule capcane.

De aceea, subiectul pe care vreau să-l ating este acela al dorinţei şi bucuriei de a învăţa. Mă întreb dacă generațiile actuale de elevi înțeleg bucuria și libertatea pe care le au acum, în perioada școlii, dar şi faptul că timpul începe să le alunece din ce în ce mai tare printre degete odată cu creșterea în vârstă.

Generația mea n-a cunoscut această libertate. Am avut parte de profesori excepționali, însă regimul din țară, sărăcia din casele oamenilor, ne împiedicau să îndrăznim să ne gândim la perspective, chiar dacă nu ne-a putut nimeni opri să visăm la ele. Astăzi, când opțiunile de viitor par nelimitate, mă întreb dacă nu cumva școala ar trebui, pe lângă învățătură, să le insufle și bucurie copiilor noștri. Bucuria și plăcerea de a merge la școală.

Eu cred că sunt destule cazuri în care există aceste trăiri. Sper că mulţi copii au mers în aceste zile la şcoală cu bucurie, cu emoţie la gândul că-și vor întâlni din nou colegii sau pentru că au început şcoala, o lume nouă și deosebită pentru ei.

Sigur, sunt conştient că nu putem avea o imagine idilică asupra şcolii de azi. Se discută mereu despre reforma învăţământului, sunt multe păreri cu privire la metodele de învățare și predare. Un profesor bun trebuie să-i atragă pe elevi, să le menţină treaz interesul, atenţia, să-i facă să înţeleagă importanţa învăţăturii. Şi ideal ar fi să poată reuși să facă aceste lucruri cu toți copiii dintr-o clasă, nu doar cu o parte dintre ei. Este greu de găsit o reţetă miraculoasă, care să facă învăţământul să meargă atât de lin. Totuşi, cred că toţi cei care facem parte din sistemul educaţional trebuie să medităm la soluții prin care să nu-i mai supraîncărcăm cu informații pe copii, ci să le punem în valoare creativitatea, să le deschidem pasiunea spre studiu. Dacă tot vorbim de o reformă a învățământului, pentru a corecta o parte dintre carențele pe care le resimțim astăzi, atunci ar trebui să fie luată în considerare, poate chiar ca element central, insuflarea cât mai devreme, chiar din școala primară, a bucuriei de a învăța.

Auzim despre sistemele educaționale din alte țări, în care tinerii sunt învățați și îndemnați să creeze, să inoveze, să participe, să fie activi, chiar dacă mai şi greşesc. Nu se pune accentul atât de mult pe memorare și repetiție, ci pe execuție. Iar ca să știi să faci un lucru, trebuie să şi înveți, să ai cunoştinţele adecvate. Practic, scopul învățământului nu este doar o acumulare brută de cunoștințe, ci mai ales abilitatea de a sorta cunoștințele pe care le ai, astfel încât să poți rezolva probleme reale. E posibil ca modul meu de a aprecia aceste lucruri să fie influențat de domeniul educaţiei în inginerie, specializare în care activez. Totuşi, nu cred că greşesc când spun că ar trebui să le insuflăm copiilor preponderent bucuria de fi putut rezolva ceva, și nu corvoada de a memora repetitiv. Când provoci un tânăr cu o problemă, cu o sarcină de rezolvat, care să-l atragă, există şansa să-şi folosească în mod creativ cunoştinţele, să fie perseverent. Iar în viitor acestea vor fi calităţile ce vor conta mult şi nu doar în inginerie. Așa că ele trebuie cultivate, indiferent de nivelul de învățământ la care lucrăm.

Sunt optimist și sper că, într-o bună zi, acest gând al meu, că școala va putea insufla bucurie celor care învață, se va materializa.

Le doresc mult succes elevilor în anul școlar ce abia a început, iar profesorilor şi părinților le doresc să aibă curajul să le vorbească despre viitor, un viitor care depinde de cunoaşterea noastră, a tuturor, un viitor în care vor reuşi cei care au cunoştinţe şi pasiune.

Share this article with:

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You may use these HTML tags and attributes:

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>