Ne aflăm într-o perioadă în care am omagiat femeia și rolul său în familie și în societate. Cred că e un moment oportun să recunoaștem că încă mai există zone de discriminare şi că mai putem progresa din acest punct de vedere. De aceea, astăzi, subliniind încă o dată respectul față de femeile din România, îmi permit să reiau câteva dintre ideile şi statisticile cu privire la egalitatea de gen, în speranța că ține și de puterea noastră, ca organ legislativ al țării, să conducem lucrurile spre cea mai bună direcție.

Egalitatea de gen reprezintă un domeniu prioritar în modelul social pe care îl propune programul de guvernare al PSD. Nu greșesc dacă spun că, în actuala legislatură, la nivelul Partidului Social Democrat, au fost promovate femeile în toate domeniile vieții publice mai mult decât s-a întâmplat în toate celelalte mandate anterioare (putem lua ca exemple guvernul, parlamentul).

Cu toate acestea, cifrele încă nu arată așa cum ar trebui. Un raport al World Economic Forum pe anul 2017, ce analizează diferențele de gen la nivel mondial, a situat România pe locul 58 din totalul de 144 de țări în clasamentul egalității dintre sexe. Potrivit acestui raport, numai 33,6% dintre pozițiile de rang înalt sau de funcționari pe o poziție de management sunt femei, în timp 66,4% sunt bărbați. Totodată, în ceea ce privește domeniul profesiilor și al muncitorilor calificați, femeile înregistrează un procentaj de 55,4%,  iar bărbații de 44,6%. În Parlament, 20,7 % dintre aleși sunt femei, iar 79,3% bărbați.

Pași importanți de făcut sunt prezentați concret în Strategia Națională privind promovarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați și prevenirea și combaterea violenței domestice pentru perioada 2018 – 2021, publicată în Monitorul Oficial din 6 iunie 2018. Strategia se referă la domenii esențiale în care se impun măsuri privind egalitatea de gen: Educație, Sănătate, piața muncii, participarea echilibrată la decizie, abordarea integratoare de gen (introducerea perspectivei de gen în politicile naționale).

Sunt de apreciat multe dintre acțiunile pentru echilibrarea situației, prevăzute în această strategie. Amintesc doar câteva: introducerea noțiunilor privind conceptul de egalitate de șanse între femei și bărbați în curriculum-ul școlar; organizarea unei campanii privind eliminarea segregării profesionale femei/bărbați pe piața muncii; promovarea unor măsuri pentru concilierea vieții profesionale cu viața de familie și cea privată (de exemplu, organizarea unei campanii de informare și educare privind eliminarea stereotipurilor de gen, modelelor culturale, obiceiurilor și tradițiilor ce influențează direct concilierea vieții profesionale cu viața familială și cea privată, prin participarea şi implicarea bărbaților în viața de familie); promovarea unor măsuri de încurajare a participării femeilor la procesul de decizie – organizarea unei campanii publice pe tema reprezentării și participării femeilor la procesul de decizie politică.

Exemple pozitive pot da şi din domeniile pe care le cunosc mai bine, anume Educația şi Cercetarea. O statistică din 2018 a UNESCO ne arată, de pildă, că România se află pe poziția a 10-a în Europa în ceea ce privește ponderea femeilor cercetător din universitățile și institutele de cercetare din țara noastră: circa 46% din cercetătorii din România sunt femei. Această statistică nu ar trebui să mire pe nimeni: numele unor femei care au avut contribuţii în știință sunt parte dominantă din cultura noastră modernă și sunt pietre de temelie atunci când discutăm despre parcursul celor 100 de ani de la Marea Unire.

Şi în prezent am avut adesea bucuria de a mă întâlni şi lucra alături de colege în universități, în laboratoarele institutelor de cercetare și am remarcat faptul că acestea au o contribuție hotărâtoare şi sunt reprezentate în mod relevant în structurile de conducere. În Iași, spre exemplu, avem un număr semnificativ de cadre didactice femei în funcţii de conducere: rector, prorector, preşedinte de Senat. Un alt exemplu privind importanța prezenței femeilor în vârful ierarhiilor este cel pe care ni-l oferă două studii din 2018 ale unor cercetători de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași. Conform acestora, prezența femeilor în conducerea băncilor duce la creșterea profitului, a stabilității și a eficienței. Aceștia au analizat peste 150 de instituții din Europa Centrală și de Est, cu date din anii 2005-2012 și au constatat că instituțiile bancare în care manageri erau femei sau în care în structurile de conducere sau consiliile de administrație erau mai multe femei eficiența era net superioară. Însă, conform acestor cercetători, România este sub media europeană pe perioada analizată: în țările studiate, media prezenței femeilor în comisiile de conducere a băncilor a fost de 14%, iar în țara noastră media a fost de 11%.

În final, vreau să atrag atenţia asupra unui aspect sensibil. România încă suferă la capitolul protejării femeilor victime ale violenței domestice. Statisticile existente ne arată faptul că la fiecare 30 de secunde există un caz grav de violență la domiciliu în care sunt implicați o femeie sau un copil și despre care statul află târziu sau nu are pârghiile și eficiența necesare pentru a interveni. Problema este una sistemică, de lungă durată, şi nu cred că putem arăta cu degetul către o persoană sau un grup de persoane care să fie responsabile pentru că nu există astăzi cel mai bun mecanism de combatere a acestor abuzuri, dar trebuie să ne asumăm o vină colectivă și să găsim cât mai curând un pachet de soluții. Acesta trebuie să permită protejarea victimelor pe termen mediu și lung, separarea lor de agresori, protejarea copiilor și oferirea șansei de a începe o viață nouă.  În concluzie, deși s-au făcut pași importanți în privinţa egalității de gen, mai sunt aspecte de rezolvat, pe care Parlamentul României trebuie să le aibă în vedere.

Share this article with:

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You may use these HTML tags and attributes:

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>