Trăim, zilele acestea, un moment irepetabil – centenarul întregirii națiunii. 1918 a fost anul astral pentru români. Așa l-au numit istoricii. Dar, până la 1918, generații întregi de minți strălucite au construit, ceas de ceas, momentul unirii. Oameni politici, oameni de cultură și artă, scriitori, academicieni, boierii luminați, clerul, casa regală toți au crezut în acest ideal și l-au propovăduit. În slujba lui s-au pus apoi și oamenii simpli, țăranii români de peste tot, al căror sacrificiu s-a scris cu sânge pe frontul Marelui Război. Cei rămași acasă au așezat și ei, la temelia țării, jertfă peste jertfă.

A fost momentul de vârf al națiunii. Nimeni n-a sperat că toate provinciile românești se vor uni. Iar limba română a constituit liantul şi un argument hotărâtor al întregirii.

Au urmat, apoi, ani de pace – anii înfloritori ai interbelicului. Două decenii în care toți cei care vorbeau românește au stat pentru prima dată laolaltă, între hotarele țării lor. Cel De-al Doilea Război Mondial a zdruncinat ideea de unitate. Am pierdut iarăși Basarabia, am pierdut Nordul Bucovinei, am pierdut și Ținutul Herței din fostul județ Dorohoi, şi Cadrilaterul, unde se găsește și astăzi unul dintre cele mai dragi locuri ale Reginei Maria – Castelul Balcic. Aceste teritorii românești sunt și astăzi în componența altor state. Acolo, spiritul apartenenței la țara-mamă e, din fericire, încă viu. Dar lupta cea mare se dă pe altarul limbii.

În Basarabia, în ciuda eforturilor intelectualilor, din 1990 încoace, în ciuda sprijinului statului român – donații de carte românească, acordarea de burse elevilor și studenților basarabeni, acordarea cetățeniei române, facilitarea schimburilor culturale – influența rusească e covârșitoare. Cele mai vulnerabile zone sunt educația, politicul și, mai ales, mass-media. Limba rusă încă se predă în școli, dar nu opțional, ci obligatoriu. Iar pe stradă și în mijloacele de transport se aude mai pregnant decât limba română.

În regiunea Transnistria, loc în care reprezentanții Școlii sociologice a lui Dimitrie Gusti au descoperit, odinioară, cea mai curată limbă românescă în vechi colinde laice, lucrurile sunt și mai grave. Decenii la rând zona a fost militarizată, iar spiritul sovietic imprimat până în cele mai adânci fibre ale țesutului social. Azi se prezintă ca o „țară”-fantomă, recunoscută doar de Rusia, fără istorie, cultură și identitate. Iar limba română nu este deloc utilizată în administrație, și supraviețuiește cu mari cazne în cele câteva școli românești şi câteva biserici care au izbutit a se salva.

În Bucovina, în urmă cu o sută de ani, la 28 noiembrie 2018, în Congresul general al Bucovinei, la propunerea lui Iancu Flondor se vota „unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare”. Astăzi, situaţia este grea, 400.000 de români sunt pe cale să-și piardă dreptul de a mai studia în limba maternă.

În urmă cu 100 de ani lingviștii Academiei Române au demonstrat că unitatea neamului vine şi din limba vorbită. Azi, pentru a ne salva identitatea și unitatea de neam trebuie să nu uităm hotarele trasate de limba română. Acelea ne sunt adevăratele hotare.

Limba este axul pe care se construiește existența unui popor. Ce trebuie să facem noi astăzi, este să nu deviem niciun pas de la acest ax. Nici aici, în țară, unde limba română vorbită trece printr-o perioadă de degradare, nici în teritoriile românești din afara țării, unde limba română duce o continuă luptă de supraviețuire.

De aceea, așez declarația mea de azi sub semnul unei rezoluții în îndeplinirea căreia cu toții trebuie să ne angajăm cu fermitate – aceea de a face tot ce ne stă în puteri pentru cultivarea, protejarea și promovarea limbii române. Este o datorie sacră și reprezintă azi modul cel mai onest de a onora memoria celor care și-au sacrificat viețile pentru împlinirea Unirii.

Nădăjduiesc, totodată, că România de la 1918 va rămâne pentru totdeauna idealul în care să credem, care să ne fie inspirație, care să ne țină demni pe drumul pe care mergem alături de celelalte state ale Europei.

La mulți ani, România! La mulți ani, români de peste tot din lume!

Share this article with:

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You may use these HTML tags and attributes:

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>